Regulamentul Electoral al Asociaţiei Nevăzătorilor din România pentru anul 2015

 

  1. Alegeri la nivel de filială

 

Înainte de a demara procesul electoral (alegerile la nivelul grupelor), filialele ANR  trebuie să adopte noul lor Statut, in concordanta cu cel aprobat la nivel naţional de Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România în şedinţa din 25 septembrie 2014 şi validat de Judecătoria sector 2, Bucureşti, prin încheierea de şedinţă din data de 29 octombrie 2014.

Conform Statutului ANR, art. 44, grupa de nevăzători este structura locală a Asociaţiei Nevăzătorilor şi ea se poate organiza numai pe teritoriul unei localităţi, cu un număr de cel puţin 10 membri. Grupa se poate organiza după următoarele criterii:

  1. a) criteriul geografic:

-o localitate;

– localităţi învecinate;

-cartiere;

-sectoare ale municipiului Bucureşti.

  1. b) criterii profesionale: pe întreprinderi, instituţii, şi unităţi de învăţământ etc;
  2. c) alte domenii de activitate.

Organizarea unei grupe este obligatorie într-o înteprindere, instituţie, unitate de învăţământ, în care sunt angajaţi cel puţin zece membri ai asociaţiei.

Dat fiind numărul mare de membri ai unei filiale, Adunarea Generală a acesteia va fi formată din reprezentanţi aleşi şi mandataţi la nivelul grupelor.

În conformitate cu Statutul ANR art. 34 alin. 3, Adunarea Generală a Reprezentanţilor de la nivelul fiecărei filiale trebuie să fie formată dintr-un număr impar de  reprezentanţi, între 21 şi 31. Fiecare filială va stabili numărul reprezentanţilor, în funcţie de numărul de membri cotizanţi până la 31 decembrie 2014. Ansamblul reprezentanţilor va respecta proporţia 2/3 membri din mediul urban şi 1/3 din mediul rural, cu condiţia acoperirii întregului teritoriu al filialei. In functie de situatia din teritoriu, din cadrul filialelor, Consiliul Director al filialelor, poate modifica proportia urban/rural. Lista cu numele reprezentantilor aleşi în Adunarea Generală a filialei si a grupelor din care fac parte va fi afisata la sediul filialei dupa incheierea alegerilor la nivelul grupelor.

Conform art. 15 şi art. 18 din Statutul asociaţiei, în Adunarea Generală a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România trebuie să fie ales un profesor din partea  fiecărei şcoli pentru deficienţi de vedere. În consecinţă, în Adunările Generale ale filialelor pe teritoriul cărora funcţionează şcoli pentru deficienţi de vedere trebuie să figureze ca reprezentanţi profesori nevăzători. În şcolile în care există cel puţin 10 cadre didactice, cu handicap vizual grav, accentuat sau mediu ele formează o grupă. În şcolile în care numărul acestora este mai mic, profesorii vor fi încadraţi în grupe, alături de profesori pensionari, sau în grupe mai ample din cadrul filialei din care să poată fi aleşi în Adunarea Generală a filialei doi reprezentanţi, între care un cadru didactic. Filialele respective pot să-şi mărească numărul de membri în Adunarea lor Generală cu 2 persoane, dacă este cazul. În cazul filialei Bucureşti, pe teritoriul căreia funcţionează 2 şcoli pentru deficienţi de vedere, profesorii din cadrul acestora vor forma o singură grupă, alegându-şi în Adunarea Generală a filialei câte un reprezentant de la fiecare unitate de învăţământ care vor promova în Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România. Adunarea Generală a filialei Bucureşti va avea numărul maxim de reprezentanţi, şi anume 31.

Conform art. 35 lit. c) AG stabileşte numărul membrilor organelor de conducere, administrare  şi control ale filialei. În funcţie de situaţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor, alege, din rândurile reprezentanţilor prezenţi la sesiunea Adunării Generale, preşedintele filialei, vicepreşedinţii, ceilalţi membri ai Consiliului director şi membrii Comisiei de cenzori ai filialei. Preşedintele filialei poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă de voturi, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din numărul voturilor exprimate de reprezentanţii prezenţi. Durata mandatului preşedintelui este de cinci ani.

La funcţiile de conducere din cadrul filialelor ANR nu pot candida decât cei aleşi în Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei.

La  Adunările Generale Electorale ale filialelor va participa cel puţin un reprezentant al Consiliului Director Naţional, în calitate de coordonator.

Orice înregistrare a Adunării Generale Electorale, pe suport audio sau video, se poate face doar cu acordul prealabil al majorităţii reprezentanţilor. În cadrul Adunării Generale, toţi reprezentanţii se bucură de drepturi egale atât în ceea ce priveşte libera alegere a Preşedintelui Filialei şi membrilor structurilor de conducere, administrare şi control, cât şi în privinţa posibilităţii lor de a fi aleşi în aceste structuri.

Dreptul de a fi ales este îngrădit numai de situaţiile de incompatibilitate prevăzute în statut şi precizate în prezentul regulament.

Alegerile în cadrul filialelor ANR se vor desfăşura până cel târziu la data de 10 august 2015, conform deciziei AG din data de 12 martie a.c. De asemenea, Consiliului Director naţional trebuie să-i fie comunicată grupa de provenienţă a reprezentanţilor din cadrul Adunării Generale a filialei, astfel încât să reiasă raportul corect urban – rural, cu exceptia mentionata mai sus. (In functie de situatia din teritoriu, din cadrul filialelor, Consiliul Director al filialelor poate modifica proportia urban/rural.)

Adunarea Generala a filialei este alcatuita din presedintele in exercitiu, ca reprezentant de drept, si din ceilalti reprezentanti alesi la nivel de grupe.

 

Comisia Electorală la nivel de filială

 

Comisia Electorală este propusă la începutul desfăşurării Adunării Generale şi este aprobată prin vot de reprezentanţii prezenţi, cu majoritate simplă de voturi.

Comisia trebuie să aibă un număr impar de membri, între 3 şi 5, stabilit de Adunarea Generală a filialei.

Din Comisia Electorală pot face parte:

– un reprezentant din cadrul autorităţilor locale sau din instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.

– unul sau doi însoţitori, fara probleme de vedere, din partea reprezentanţilor la Adunarea Generală, aleşi de către aceştia.

– un secretar al comisiei, care sa nu fie salariat al filialei organizatoare.

Delegatul Consiliului Director Naţional coordonează  întreaga acţiune şi nu face parte din Comisia Electorală.

Comisia Electorală are următoarele atribuţii:

  1. verifică dosarele depuse pentru funcţia de preşedinte;
  2. validează dosarele depuse din punctul de vedere al conformităţii actelor cu Statutul Filialei şi cu Regulamentul Electoral;
  3. verifică buletinele de vot, ştampilele, cabina şi urna folosită în procesul de votare;
  4. ia măsurile organizatorice necesare pentru ca toţi reprezentanţii să-şi poată exercita dreptul de vot în cele mai bune condiţii;
  5. numără voturile exprimate şi comunică Adunării Generale rezultatul scrutinului după fiecare etapă a procesului de votare;
  6. asigură corectitudinea procesului de votare, validează candidaţii aleşi pe fiecare funcţie după numărarea voturilor şi comunică Adunării Generale numele câştigătorului scrutinului pentru fiecare funcţie;

În cazul în care există neclarităţi cu privire la procesul de votare, reprezentanţii se pot adresa delegatului/delegatilor Consiliului Director, pentru clarificări.

Se alege de asemenea Secretariatul Adunării Generale, alcatuit din maximum două persoane, salariati ai filialei, care redacteaza procesul-verbal al Adunarii Generale electorale.

 

Alegerea organelor de conducere ale filialei

 

Alegerea componenţilor structurilor de conducere se face astfel:

  1. a) Preşedintele filialei este ales prin vot secret;
  2. b) Vicepreşedinţii Filialei, ceilalţi membrii ai Consiliului Director şi ai Comisiei de Cenzori pot fi aleşi prin vot deschis sau nominal;
  3. c) în situaţiile în care pentru un post este înscris numai un singur candidat, Adunarea Generală poate decide ca alegerea să fie făcută prin vot deschis, chiar dacă postul vizat de un singur candidat este de preşedinte.

În funcţie de situaţiile de excepţie care pot să apară, Adunarea Generală poate decide, cu majoritate simplă de voturi, modalitatea de vot: vot secret, vot nominal sau vot deschis.

Candidatura la funcţia de Preşedinte al Filialei, însoţită de documentele necesare, poate fi depusă de orice candidat la sediul Filialei, începând cu data convocării Adunării Generale şi până cel târziu cu 7 zile calendaristice înainte de desfăşurarea Adunării Generale electorale. Secretarul filialei trebuie să confirme continutul corect al dosarului candidatului, intocmind un proces-verbal de primire in 2 exemplare.

La funcţia de Preşedinte al Filialei poate candida oricare din reprezentanţii aleşi în Adunarea Generală, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

  1. a) să aibă o vechime de cel puţin cinci ani consecutivi ca membru al Asociaţiei Nevăzătorilor din România;
  2. b) să fi desfăşurat activităţi semnificative pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor Filialei;
  3. c) să aibă achitată cotizaţia de membru al asociatiei pe ultimii 5 ani, egal cu un mandat al unei funcţii de conducere în filială, cu excepţia candidaţilor tineri care în perioada ultimilor cinci ani, pentru un interval de timp, au fost elevi, fiind scutiţi în respectiva perioadă de plata cotizaţiei;
  4. d) să fi împlinit sau să împlinească în anul desfăşurării alegerilor vârsta de cel puţin 23 de ani şi cel mult 64 de ani;
  5. e) să depună la secretariatul filialei un dosar cu următoarele documente:
  6. Curriculum Vitae care să cuprindă obligatoriu:

– activitatea semnificativă depusă în cadrul Filialei;

– evoluţia şcolară şi profesională;

– situaţia familială.

  1. un program care să cuprindă obiectivele pe care candidatul şi le propune pe durata mandatului şi care va fi susţinut verbal de candidat în cadrul Adunării Generale electorale;
  2. o adeverinţă medicală eliberată de un medic psihiatru sau un psiholog care să ateste că nu suferă de boli sau afecţiuni psihice şi că este apt pentru îndeplinirea funcţiei de conducere;
  3. certificat de cazier judiciar.

Comisia Electorală verifică dosarele candidaţilor la funcţia de Preşedinte, validand dosarele corecte si complete.

Pe buletinele de vot, candidaţii vor fi înscrişi în ordine alfabetică. Buletinul de vot cuprinde un număr de file dreptunghiulare, în funcţie de numărul candidaţilor la funcţia de Preşedinte. Formatul filei buletinului de vot va fi B5, adică un sfert dintr-o foaie normală de scris. Filele vor fi aşezate una peste alta şi în partea din stânga sus a filei vor fi prinse cu o capsă. Această capsă indică nevăzătorului poziţia normală a buletinului de vot: dacă nevăzătorul constată că acea capsă, care uneşte filele, este în partea din stânga sus a filelor, buletinul de vot este poziţionat corect şi delegatul poate aplica ştampila, fără teama de a anula votul. Un alt element de identificare se află pe latura din dreapta a fiecărei file a buletinului de vot, şi anume nişte orificii rotunde. Astfel, pe latura din dreapta a filei primului candidat înscris pe buletinul de vot va fi un singur orificiu, pe latura din dreapta a filei candidatului nr. 2 vor fi două orificii, pe latura din dreapta a filei celui de-al treilea candidat vor fi trei orificii şi aşa mai departe. Cu ajutorul acestor orificii, delegatul nevăzător, chiar dacă nu poate utiliza nici alfabetul Braille şi nici cel obişnuit, îl poate identifica pe candidatul pe care intenţionează să îl voteze după numărul orificiilor de pe fila corespunzătoare candidatului preferat. Buletinele de vot vor fi aduse de reprezentantul Consiliului Director naţional şi vor purta stampila aferentă, , iar filiala va pune la dispozitie stampila de vot.

Potrivit Statutului – art. 35, lit. C -, preşedintele filialei poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă de voturi, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din numărul voturilor exprimate de reprezentanţii prezenţi. Durata mandatului preşedintelui este de cinci ani. Presedintii  care au exercitat 2 mandate pina la data alegerilor vor fi alesi cu 2/3 din voturile reprezentantilor prezenti, obținute obligatoriu în primul tur de scrutin. Presedintele ales isi incepe mandatul cu data de 1 a lunii urmatoare alegerii sale.

Procesul de votare se va desfăşura astfel:

– reprezentanţii vor fi chemaţi la vot de unul dintre membrii Comisiei Electorale în ordinea în care figurează pe lista de prezenţă la Adunarea Generală, (în mod obişnuit în ordine alfabetică).

– reprezentantul va primi un buletin de vot conţinând un număr de file egal cu numărul candidaţilor;

– va primi, de asemenea, o ştampilă automată cu menţiunea VOTAT, uşor de folosit;

– reprezentantul complet nevăzător va intra în cabina de vot singur, cu însoţitorul său, sau, după preferinţă, cu o persoană pe care o alege în acest scop. După ce va identifica pe buletinul de vot fila candidatului preferat, va aşeza ştampila cu cadrul dreptunghiular pe faţa filei, asigurându-se că orificiile se află pe latura din dreapta, după care va apăsa pe partea de sus a carcasei ştampilei.

– alegătorul va lua buletinul de vot şi ştampila, va ieşi din cabina de vot, va introduce buletinul de vot în urnă şi va preda ştampila reprezentantului Comisiei Electorale.

Neaplicarea ştampilei pe nici una dintre filele buletinului de vot sau aplicarea mai multor ştampile pe buletin conduce la anularea votului.

Comisia Electorală va număra voturile şi va prezenta Adunării Generale rezultatul votării pentru fiecare funcţie vizată. Va fi declarat câştigător candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, conform art. 35 lit. c) din Statutul organizaţiei. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu întruneşte numărul necesar de voturi pentru a putea fi declarat câştigător, primii doi clasaţi, în ordinea numărului de voturi obţinute, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Va fi declarat câştigător candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, cu condiţia ca acest număr să fie cel puţin jumătate+1 din numărul electorilor prezenţi.

 

Fiecare filială are, de regula, două funcţii de vicepreşedinte. Responsabilităţile lor sunt stabilite de Consiliul Director nou ales al reprezentanţilor filialei.

Candidaţii la funcţia de Vicepreşedinte vor prezenta verbal în faţa Adunării Generale un Curriculum Vitae şi proiectul de activitate.

Pot ocupa funcţia de Vicepreşedinte numai candidaţii care obţin, după un tur de scrutin, sau mai multe tururi, votul a jumătate+1 din numărul reprezentanţilor prezenţi.

Alegerea altor funcţii:

Depunerea candidaturilor pentru celelalte funcţii alese (membri ai Consiliului Director al Filialei şi membri ai Comisiei de Cenzori) se face în timpul desfăşurării lucrărilor Adunării Generale.

Fiecare candidat se va prezenta Adunării Generale, fără a fi necesară depunerea unor documente scrise, ca în cazul candidaturii pentru funcţia de Preşedinte.

Pentru alegerea celorlalţi membrii ai Consiliului Director sau a membrilor Comisiei de Cenzori ai Filialei, se va utiliza, de regulă, votul deschis sau, după caz, votul nominal. În situaţia în care Adunarea Generală stabileşte că pentru unele funcţii se va utiliza votul nominal, se va proceda astfel:

  • unul dintre membrii Comisiei Electorale va citi lista delegaţilor, fiecare delegat pronunţând numele candidatului preferat sau, dacă sunt mai mulţi candidaţi decât funcţiile pentru care se votează, pronunţând numele candidaţilor preferaţi.
  • Comisia Electorală va proceda la numărarea voturilor exprimate prin vot nominal, consemnând optiunile. Posturile vor fi ocupate de către candidaţii care obţin cel mai mare număr de voturi, dar nu mai puţin de jumătate+1 din numărul alegătorilor prezenţi.

 

Alegeri la nivelul Asociaţiei Nevăzătorilor din România

 

Pentru buna desfăşurare a alegerilor, va fi propusă şi validată de către Reprezentanţi o Comisie Electorală, formata dintr-un un număr impar de persoane, între 3 şi 5, din care pot face parte:

– un reprezentant din cadrul autorităţilor sau din instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.

– unul sau doi însoţitori, fara probleme de vedere, din partea reprezentanţilor la Adunarea Generală, aleşi de către aceştia.

– un secretar al comisiei, care sa nu fie salariat al Consiliului Director national.

Comisia electorală aleasă la nivelul Adunării Generale a Asociaţiei Nevăzătorilor din România are aceleaşi atribuţiuni şi pune în aplicare aceleaşi proceduri ca şi comisia de la nivelul filialelor, cu modificarea terminologică trecută în documente şi cerută de numele diferit al sesiunii şi al altor aspecte caracteristice acesteia.

Se alege de asemenea Secretariatul Adunării Generale a Reprezentantilor, alcatuit din maximum trei persoane, salariati ai asociatiei, care redacteaza procesul-verbal al Adunarii Generale electorale.

 

 

Adunarea Generală a Reprezentanţilor

Art. 15 şi art. 18 alin 1 din Statutul ANR reglementează componenţa Adunării Generale a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, astfel:

Art. 15 – (1) Adunarea Generală a Reprezentantilor din cadrul Asociaţiei Nevăzătorilor din România este organul suprem de conducere al Asociaţiei şi este compusă din:

  1. a) reprezentanţi aleşi: preşedinţii filialelor şi alţi reprezentanţi aleşi de Adunările Generale ale filialelor, între care câte un profesor nevăzător de la fiecare din cele şapte şcoli pentru deficienţi de vedere. Modalitatea de alegere şi reprezentare se stabileşte prin Regulamentul electoral al Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
  2. b) reprezentanţi de drept: preşedintele şi prim-vicepreşedintele în exerciţiu ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi conducătorii nevăzători ai serviciilor cu caracter permanent, de interes general naţional ale asociaţiei, aflate în coordonarea Consiliului Director Naţional.

(2) Dat fiind numărul foarte mare de asociaţi de pe întregul teritoriu al ţării, membrii Asociaţiei aleg organele naţionale de conducere şi sunt reprezentaţi la şedinţele Adunării Generale a Asociaţiei de către preşedinţii filialelor din care fac parte şi de către alţi reprezentanţi aleşi şi mandataţi de către Adunările Generale ale filialelor conform principiilor Statutului. Potrivit acestui criteriu, Adunarea Generală a  Asociaţiei poartă numele de Adunarea Generală a Reprezentanţilor.

Art. 18 – (1) […] Norma de reprezentare se stabileşte de către Consiliul Director Naţional prin regulamentul de desfăşurare a alegerilor.

 

Norma de reprezentare

Datorită numărului mare de membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România, norma de reprezentare în Adunarea Generală a organizaţiei este de 1 reprezentant pentru numărul de până la 1.000 de membri ai unei filiale.

Întrucât filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România sunt persoane juridice, ele trebuie să aibă în Adunarea Generală cel puţin un reprezentant, chiar dacă numărul membrilor filialei este sub cifra de 1.000. În acest caz, reprezentantul filialei este preşedintele său ales.

Pentru filiala cu un număr mai mare de membri, criteriul de reprezentare este următorul: între 1001 şi 2000 de membri ai filialei – 2 reprezentanţi.

Între 2001 şi 3000 de membri – 3 reprezentanţi.

Peste 3001 membri – 4 reprezentanţi.

Acolo unde este cazul, se adaugă profesorii nevăzători din unităţile şcolare respective. În cazul filialelor cu mai mulţi reprezentanţi, unul dintre aceştia este obligatoriu preşedintele filialei.

 

  1. Alegerea organelor de conducere ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România

 

Alegerea Preşedintelui ANR

Condiţiile de depunere a candidaturii şi celelalte acte din dosarul candidatului sunt identice cu cele necesare în cadrul procesului similar de la nivelul filialei.

Procesul electoral pentru funcţia de Preşedinte se desfăşoară conform Statutului ANR, art. 23.

Alegerea Prim-vicepreşedintelui ANR

Condiţiile de depunere a candidaturii şi celelalte acte din dosarul candidatului sunt identice cu cele necesare în cadrul procesului similar de la alegerea Preşedintelui filialei.

Procesul electoral pentru funcţia de Prim-vicepreşedinte se desfăşoară conform Statutului ANR, art. 25 alin 1.

Alegerea Consiliului Director al ANR

Potrivit art. 20 alin. 2, Consiliul Director Naţional este ales de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, pentru un mandat de cinci ani, şi este constituit dintr-un număr de 7 membri şi anume:

Preşedintele Asociaţiei;

- Prim-vicepreşedintele Asociaţiei;

- Cinci vicepreşedinţi, responsabili cu 5 domenii de activitate.

Conform art. 26 (1) din Statutul organizaţiei, Vicepreşedinţii asociaţiei sunt aleşi de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, din rândurile acestora.

Adunarea Generală Electorală a Reprezentanţilor decide care sunt cele cinci domenii de responsabilitate, obligatoriu majore, ale vicepreşedinţilor.

Alegerea Comisiei de Cenzori ANR

Comisia de cenzori se alege, conform art. 27 din Statut, de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor şi este compusă din trei membri: un expert contabil şi doi membrii aleşi din rândurile reprezentanţilor, care nu sunt salariaţi ai asociaţiei. Membrii Consiliului Director Naţional şi salariaţii asociaţiei nu pot face parte din Comisia de Cenzori.

Din punct de vedere tehnic şi organizatoric, în cazul votului secret, la Adunarea Generală electorală a reprezentanţilor ANR se aplică aceleaşi proceduri ca la Adunarea generală electorală a filialelor.

 

Statutul Filialei Judeţene Cluj a Asociaţiei Nevăzătorilor din România

 

Capitolul I.

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 – Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeţeană Cluj, este  persoană juridică de drept privat, având natură juridică de Filială a Asociaţiei Nevăzătorilor din România – asociaţie recunoscută de utilitate publică prin HG nr. 1033 din 03.09.2008, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 645 din 10.09.2008. ea este constituită, în baza dreptului liberei asocieri, din cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi rezidenţi în România, precum şi cetăţeni străini originari din România, cu handicap vizual grav, accentuat şi mediu. Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeţeană Cluj este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, cu caracter social şi umanitar specific, acreditată ca furnizor de servicii şi prestaţii sociale, desfăşurând programe, servicii, proiecte şi activităţi în beneficiul membrilor săi şi în spiritul deplinei egalităţi de şanse. În desfăşurarea activităţii primeşte sprijin din partea autorităţilor centrale şi locale, precum şi a unor persoane fizice şi juridice.

Art. 2 – Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeţeană Cluj (denumită în continuare Filială) funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 39/31.01.2000, modificată şi completată prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 656 din 25 iulie 2005 şi are personalitate juridică potrivit Sentinţei Civile nr.1608/01.06.2005 pronunţata de Judecătoria Cluj-Napoca.

Art. 3 (1) – Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeteana Cluj are sediul în Cluj-Napoca,strada Baba Novac, numărul 15, apartament 3, cod postal 400080, judetul Cluj.

Art. 4 – Durata de funcţionare a Filialei este nelimitată.

Art. 5 – Filiala, structură teritorială a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, preia şi respectă următoarele principii generale ale Asociaţiei:

1.  Principiul unităţii naţionale: conform acestui principiu, Asociaţia Nevăzătorilor din România este singura organizaţie care reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii ţări, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de autorităţile publice române, cât şi de organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor; este membră fondatoare a Consiliului Naţional al Dizabilităţii, membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Comitetului Consultativ Balcanic din cadrul acestei Uniuni şi membră a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor.

2.  Principiul legalităţii: conform acestui principiu, întreaga activitate a Asociaţiei Nevăzătorilor din România se desfăşoară atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale Statutului Asociaţiei şi ale statutelor filialelor. Actul constitutiv şi statutul filialei nu pot conţine prevederi contrare statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

3.  Principiul autonomiei funcţionale: conform acestui principiu, Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala judeţeană Cluj, structură teritorială cu personaliatate juridică şi patrimoniu distinct, are dreptul şi capacitatea efectivă de autogestiune şi are autonomie administrativă şi financiară şi poate încheia acte juridice atât în nume propriu cât şi în numele şi pe seama Asociaţiei, cu respectarea legii şi a prezentului Statut.

4.  Principiul descentralizării unor competenţe: conform acestui principiu, filialala dobândeste dreptul de a deţine anumite atribuţii şi servicii, specifice Asociaţiei Nevăzătorilor din România, în condiţiile autonomiei funcţionale.

5.  Principiul eligibilităţii: prin acest principiu, filiala are dreptul de a-si alege independent organele de conducere, conform Asociaţiei Nevăzătorilor din România, statutului propriu şi al reglementărilor interne.

6.  Principiul interesului comun şi al solidarităţii: conform acestui principiu, membrii Asociaţiei Nevăzătorilor din România desfăşoară activităţi, îşi asumă responsabilităţi şi obligaţii în beneficiul organizaţiei şi al membrilor acesteia.

7. Principiul reprezentării: conform acestui principiu, dat fiind numărul foarte mare de asociaţi de pe întreg teritoriu al judetului, membrii, filialei îşi desemnează organele de conducere prin reprezentanţi aleşi.

Capitolul II.

SCOPURILE ASOCIAŢIEI NEVĂZĂTORILOR DIN ROMÂNIA – Filiala Judeţeană Cluj

Art. 6 – Scopurile Filialei se realizează în folosul membrilor săi şi constituie de fapt servicii sociale furnizate persoanelor cu deficienţă de vedere – adulţi şi minori.

1. Scop umanitar

Filiala are ca principal scop crearea unui cadru organizat în care membrii săi, persoane cu deficienţă de vedere, ca şi familiile acestora, să-şi poată exprima dezideratele, să fie sprijiniţi în realizarea drepturilor cetăţenesti generale şi specifice.

2. Scop educativ.

Filiala sprijină si colaborează cu unităţile şcolare, centre de pregătire culturală, sportivă, educativă şi profesională, asigurând cadrul organizatoric, personalul de specialitate şi asistenţa în domeniu pentru membrii nevăzătorii şi familiile acestora, dacă este cazul.

3. Scop social.

Filiala este organizaţia în care se sintetizează toate problemele sociale cu care se confruntă pe de o parte persoanele cu deficienţe de vedere, în încercarea de a trăi normal şi de a se integra firesc în societate, iar pe de altă parte comandamentele, normele morale şi cerinţele legale interne şi europene la care trebuie să răspundă societatea, în ansamblul ei, pentru ca nevăzătorii să se bucure de şanse egale şi să participe, pe măsura potenţialului uman pe care-l au, la dezvoltarea societăţii din România.

4. Scop economic.

Filiala îşi propune să folosească toate mijloacele permise de lege pentru a contribui la sporirea fondurilor financiare proprii destinate programelor sociale şi umanitare, dar şi să-i sprijine pe membri săi în acţiunile individuale de ocupare a unor locuri de muncă potrivit pregătirii şi calităţilor fiecăruia, în condiţii de retribuire corespunzătoare, pentru a reuşi în iniţiative private proprii sau în asociere cu terţi şi pentru a beneficia de acele drepturi prevăzute de lege şi de convenţiile europene la care România este parte.

5. Scop de reglementare.

Filiala sintetizează toate normele legale interne şi internaţionale care sunt incidente cu problemele membrilor săi şi în raport cu evoluţia societăţii, cu necesităţile de viaţă care apar în diferite etape, elaborează proiecte de acte normative pe care le promovează prin autorităţile competente, face propuneri de modificare a normelor existente, participă la dezbaterea publică a proiectelor de legi de interes pentru nevăzători şi elaborează norme interne pentru asigurarea unui cadru organizat de activitate în cadrul asociaţiei.

6. Scop  de  reprezentare  şi promovare.

Filiala este organizaţia care la, nivelul judeţului Cluj, reprezintă pe membri săi în raport cu autorităţile, cu celelalte organizaţii nonguvernamentale, cu agenţii economici, cu unităţile culturale, sportive, de învăţământ şi, în general, cu terţii, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Art. 7 – În vederea realizării scopurilor sale, Filiala, prin structurile special create, desfăşoară următoarele activităţi:

a)    Identificarea persoanelor nevăzătoare  din raza teritorială de activitate şi îndrumarea lor, în condiţiile legii, pentru înscrierea ca membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

b)    Sprijinirea nevăzătorilor în întocmirea şi depunerea dosarelor pentru obţinerea drepturilor ce li se cuvin conform legii;

c)    Acordarea de asistenţă acelor nevăzători care sunt supuşi procedurilor de reevaluare a dosarelor, cu scopul de a contribui la soluţionarea corectă şi legală a situaţiei lor;

d)    Organizarea membrilor filialei în sucursale şi grupe;

e)    Întocmirea evidenţei nominale şi statistice a membrilor din raza sa de activitate;

f)     Organizarea de cluburi, biblioteci, fonoteci, a unor activităţi cultural-artistice, a altor activităţi specifice în folosul nevăzătorilor;

g)    Organizarea de activităţi sportive şi de petrecere a timpului liber;

h)    Înfiinţarea unor unităţi economice în condiţiile legislaţiei privitoare la asociaţii;

i)      Înfiinţarea unor centre de readaptare, reabilitare şi recalificare profesională pentru nevazatori;

j)      Îndrumarea şi sprijinirea nevăzătorilor pentru şcolarizare, calificare sau recalificare profesională, urmărind introducerea de noi profesiuni, meserii sau operaţiuni accesibile acestora;

k)    Sprijinirea încadrării nevăzătorilor în muncă, urmărind crearea de către angajatori a condiţiilor necesare, conform reglementărilor naţionale şi internaţionale, precum şi  adaptarea locurilorl de muncă;

l)      Organizarea de locuinţe protejate pentru tinerii nevăzători încadraţi în muncă, pentru membrii filialei aflaţi temporar în situaţii deosebite;

m)  Procurarea de ustensile şi echipamente asistive (tiflotehnice);

n)   Consilierea şi sprijinirea familiilor cu copii nevăzători în orientarea şcolară şi profesională a acestora pentru înscrierea lor în învăţământul specializat sau de masă, după caz ;

o)    Sprijinirea membrilor filialei pentru internarea în unităţi de asistenţă socială;

p)    Acordarea de ajutoare materiale şi băneşti membrilor filialei aflaţi în situaţii deosebite, în condiţiile stabilite de Consiliul director al filialei;

q)    Preocuparea permanentă pentru obţinerea de către membrii filialei a drepturilor ce decurg din actele normative în vigoare;

r)     Monitorizarea autorităţilor publice locale din raza sa de activitate pentru aplicarea legislaţiei interne şi internaţionale;

s)    Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu celelalte filiale ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România, cu organizaţii de nevăzători din alte ţări, precum şi cu alte organizaţii ale Societăţii Civile.

t)     Incasarea cotizatiei si a donatiei membrilor.

u)    Combaterea discriminării nevăzătorilor sub toate aspectele;

 

Capitolul III.

MEMBRII FILIALEI

 

Art. 8 – (1) Calitatea de membru al Filialei poate fi dobândită de orice cetăţean român, de orice cetăţean străin sau apatrid, cu domiciliul sau reşedinţa în judeţul Cluj, precum şi de cetăţenii străini originari din România, indiferent de vârstă, care atestă încadrarea în gradele de handicap vizual grav, accentuat şi mediu, prin acte medicale legal recunoscute în România.

(2) Pot face parte din Filiala Cluj persoane fizice fără deficienţă vizuală şi persoane juridice ca membri onorifici (susţinători).

(3) Membrii onorifici (susţinători) nu pot face parte din organele de conducere ale Filialei şi nu au drept de vot în adunările generale.

Art. 9 – (1) Pentru înscrierea ca membru al Asociaţiei, solicitantul se va adresa filialei în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa.

(2) Primirea ca membru se face de către preşedintele filialei, în baza unei adeziuni semnate de solicitant, a actelor medicale doveditoare încadrării în categoria nevăzătorilor şi a actelor de stare civilă care dovedesc că solicitantul are domiciliul în raza de activitate a filialei respective.

(3) Preşedintele filialei are obligaţia de a supune aprobării Consiliului Director al acesteia toate solicitările în prima şedinţă după data depunerii lor la filială. În cazul respingerii solicitării de aderare, atât de preşedinte, cât şi de Consiliul Director, aceasta se va comunica în scris celui în drept, motivat, în cel mult 15 zile de la data adoptării deciziei de respingere.

Art.10 – (1) Pierderea calităţii de membru al Filialei poate interveni în următoarele situaţii:

a) în situaţia retragerii nevăzătorului, ca expresie a propriei sale voinţe;

b) prin deces;

c) prin suspendarea temporară din calitatea de membru al Filialei;

(2)  Suspendarea temporară poate interveni în următoarele situaţii:

a)  dacă nevăzătorul nu respectă prevederile statutului Filialei;

b)  dacă refuză să-şi achite cotizaţia de membru al Filialei în cuantumurile şi la termenele stabilite de organele de conducere ale acesteia;

c)  dacă iniţiază sau participă la acţiuni contrare obiectivelor, scopurilor şi intereselor Filialei;

d)  dacă produce prejudicii materiale sau morale Filialei.

(3)   Suspendarea temporară din Filială se hotărăşte de către Consiliul Director al Filialei, după analizarea faptelor şi a susţinerilor membrului vizat de această măsură. Hotărârea se comunică celui vizat în cel mult 15 zile de la adoptarea ei. Împotriva hotărârii Consiliului director al Filialei, cel suspendat temporar poate face plângere la Consiliul Director Naţional al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, în cel mult 30 de zile de la primirea ei. Hotărârea Consiliului Director Naţional este definitivă.

Art. 11 – (1) Indiferent de situaţia care duce la pierderea calităţii de membru al Filialei, cel care şi-a pierdut această calitate nu are dreptul să pretindă restituirea contribuţiei sale în bani sau în valori materiale la constituirea patrimoniului Filialei şi nu mai are dreptul să beneficieze de serviciile pe care Filiala – şi Asociaţia Nevăzătorilor din România- le asigură membrilor.

(2) Redobândirea calităţii de membru de către cei care au fost suspendaţi temporar se poate face în conformitate cu prevederile art. 9.

Capitolul IV.

DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

            Art. 12 –  Membrii Filialei au următoarele drepturi:

a) să beneficieze în mod nediscriminatoriu de serviciile Filialei;

b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Filialei precum şi în organele de conducere de la nivel naţional ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România, de la vârsta de 18 ani, cu excepţia suferinzilor de boli psihice;

c) să participe la şedinţele organelor de conducere ale Filialei la care urmează să se ia hotărâri care-i vizează direct şi personal;

d) să se adreseze cu cereri, propuneri sau sesizări organelor de conducere ale Filialei;

e) să publice în organele de presă ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România lucrări originale, opinii, iniţiative şi propuneri;

f) să fie sprijiniţi pentru şcolarizare, calificare sau recalificare profesională, încadrare în muncă şi reabilitare;

g) să participe la activităţile organizate de Filială;

h) să fie sprijiniţi la internarea în unităţi de protecţie şi asistenţă socială, procurarea de aparatură tiflotehnică, precum şi pentru obţinerea drepturilor ce decurg din actele normative în vigoare;

i) să primească ajutoare materiale şi băneşti, inclusiv burse de merit, din fondurile asociaţiei, în condiţiile stabilite de Consiliul Director Naţional si al Filialei;

j) să fie primiţi în locuinţele protejate, căminele de bătrâni, casele de odihnă ale asociaţiei potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;

k) să fie informaţi, prin organele de presă ale Asociaţiei Nevăzătorilor şi prin organele de conducere ale Filialei, despre hotărârile organelor de conducere, precum şi despre gestionarea resurselor financiare ale asociaţiei la care contribuie.

Art.13 – Membrii Filialei au următoarele obligaţii principale:

a) să cunoască şi să respecte prevederile prezentului statut precum şi pe cele ale Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

b) să participe la toate adunările filialei şi ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România la care sunt convocaţi;

c) să ducă la îndeplinire hotărârile organelor ierarhic superioare ale filialei şi ale  Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

d) să nu desfăşoare sau să participe la acţiuni contrare intereselor filialei şi ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România sau care ar împiedica realizarea scopurilor sau obiectivelor acesteia;

e) să achite cotizaţia de membru al filialei, cu exceptia minorilor şi a persoanelor asistate;

f) să păstreze şi să protejeze patrimoniul filialei şi al asociaţiei.

 

Capitolul V.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA FILIALEI

Art. 14 – Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Judeţeană Cluj este structurată astfel:

A. Organe de conducere, administrare şi control.

1. Adunarea Generală  a Reprezentanţilor Filialei;

2. Consiliul Director al Filialei;

3. Comisia de cenzori a Filialei.

B. Organe de conducere, administrare şi control ale structurilor locale

Sucursala:

1. Comitetul sucursalei.

Grupa:

1. Adunarea Generală a grupei;

2. Organizatorul de grupă.

Art. 15 – (1) Adunarea Generală a Reprezentanţilor este organul suprem de conducere a Filialei, constituită din totalitatea membrilor alesi ai Filialei.

(2) Dat fiind numărul mare de membrii şi aria de cuprindere, membrii Filialei aleg organele teritoriale de conducere şi sunt reprezentaţi la şedinţele Adunării Generale a Filialei prin reprezentanţi mandataţi prin alegeri la nivelul grupelor.

(3) La şedinţele Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei participă cu drept de vot preşedintele Filialei şi reprezentanţii aleşi de adunările generale ale grupelor statutar constituite în raza Filialei. Numărul total al participanţilor cu drept de vot la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei trebuie să fie impar, între 21 şi 31, fiind stabilit de către Consiliul Director al Filialei.

(4) Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei se întruneşte o dată pe an, cu cel puţin zece zile lucrătoare înaintea desfăşurării Adunării Generale a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, la convocarea Consiliului Director al filialei şi este statutar constituită în prezenţa a două treimi din numărul reprezentanţilor.

(5) Hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei sunt adoptate, de regulă, cu majoritate simplă; aceasta poate decide ca unele hotărâri să fie adoptate cu majoritate calificată.

(6) Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei poate fi convocată în şedinţe extraordinare de către Consiliul Director Naţional sau de către Consiliul Director al Filialei, din proprie iniţiativă sau la cererea a două treimi din numărul reprezentanţilor.

(7) Convocarea Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei se aduce la cunoştinţa membrilor Filialei prin orice mijloc de comunicare, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării, precizându-se data, locul, ora şi scopul pentru care a fost convocată.

(8) Adunarea Generală a Reprezentanţilor se poate întruni în şedinţe extraordinare în componenţa ultimei şedinţe ordinare, dacă reprezentanţii nu au fost sancţionaţi sau revocaţi de grupa din care fac parte.

(9) Norma de reprezentare a membrilor Filialei în Adunarea Generală a Reprezentanţilor se stabileşte de către Consiliul director al acesteia în funcţie de evoluţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor Filialei.

Art. 16 – Adunarea Generala a Reprezentanţilor Filialei are următoarele atribuţii principale:

a)  Analizează şi hotărăşte asupra rapoartelor generale de activitate ale Filialei, ale planurilor generale de activitate prezentate de Consiliul Director al Filialei şi a raportului Comisiei de cenzori a Filialei;

b)  Aprobă şi modifică statutul Filialei;

c)  Stabileşte numărul membrilor organelor de conducere, administrare  şi control ale filialei. În funcţie de situaţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor, alege, din rândurile reprezentanţilor prezenți la sesiunea Adunării Generale, preşedintele filialei, vicepreşedinţii, ceilalţi membri ai Consiliului director şi membrii Comisiei de cenzori ai filialei.

d)  Hotărăşte dizolvarea şi lichidarea Filialei. Bunurile Filialei rămase după lichidare vor fi atribuite în patrimoniul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

e) Adoptă orice alte hotărâri privind activitatea generală a Filialei.

Art. 17 – (1) Între şedinţele Adunării Generale a reprezentantilor filialei, activitatea acesteia este condusă de Consiliul Director, compus dintr-un număr impar de membri hotărât de Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei, având în mod obligatoriu în componenţă pe preşedintele şi pe cei doi vicepreşedinţi ai Filialei.

(2) Consiliul Director al Filialei se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Secretarul executiv al Filialei, văzător, angajat al Filialei, participă la şedinţele Consiliului director al Filialei, având drept de vot consultativ. Atribuţiile sale se stabilesc prin fişa postului, care se aprobă de către Consiliul Director al Filialei .

Art. 18 – Consiliul Director al Filialei are următoarele atribuţii principale:

a)    Duce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor, urmărind realizarea programelor generale de activitate.

b)    Întocmeşte planurile de activitate ale filialei pe care le supune aprobării Adunarii Generale a Reprezentanţilor. .

c)     Consiliul Director elaboreaza si propune planurile anuale de venituri şi cheltuieli, pe baza hotărârilor Adunarii Generale a Reprezentanţilor şi urmăreşte realizarea lor.

d)    Aprobă şi modifică structura de personal a filialei, în funcţie de resursele financiare şi de nivelul prognozat al activităţii, potrivit legislaţiei muncii şi a hotărârilor Consiliului Director Naţional.

e)    Analizează rapoartele Comisiei de cenzori a filialei şi adoptă măsurile legale propuse de aceasta în cazul apariţiei unor abateri de la dispoziţiile legale.

f)     Stabileşte numărul grupelor din raza de activitate a filialei şi hotărăşte asupra înfiinţării de noi grupe sau a desfiinţării lor, în funcţie de evoluţia numerică a membrilor filialei şi de repartizarea lor geografică.

g)    Asigură îndrumarea şi controlul organizatorilor de grupă şi validează sau revocă, în situaţii de incompatibilitate, organizatorii de grupă, propunând membrilor grupei alegerea unor noi conducători.

h)   Hotărăşte înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, în funcţie de posibilităţile financiare şi de activitatea grupelor, în condiţiile stabilite de Consiliul Director Naţional.

i)     Pe baza acordului Consiliului Director Naţional, propune Adunării Generale a Reprezentanţilor înfiinţarea de unităţi economice, în condiţiile legii.

j)      Aprobă regulamentele de funcţionare ale unităţilor sau structurilor care funcţionează în raza filialei.

k)    Aplică sau confirmă recompense şi sancţiuni, în conformitate cu prevederile statutului filialei sau cu cele ale Statutului Asociaţiei.

l)     Întocmeşte planul bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei în conformitate cu instrucţiunile conducerii naţionale a asociaţiei, pe care îl supune aprobării Adunarii Generale a Reprezentanţilor filialei.

m)  Asigură încasarea cotizaţiilor de la membrii filialei şi a oricăror debite în condiţiile legii, ale Statutului şi regulamentelor filialei sau, după caz, ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

n)   Asigură controlul activităţii salariaţilor filialei, angajarea sau desfacerea contractelor de muncă ale acestora, în condiţiile legislaţiei muncii şi a instrucţiunilor conducerii naţionale a asociaţiei.

o)    Asigură controlul administrativ, financiar-contabil şi gestionar al bunurilor materiale şi al mijloacelor băneşti ale filialei, în conformitate cu normele legale în vigoare.

p)    Poate sa incheie acte juridice de dizpozitie, in numele si pe seama Asociaţiei Nevăzătorilor din România, numai în baza hotărârii prealabile a Consiliului Director Naţional.

r)    Convoacă Adunările Generale ale grupelor, ori de câte ori este necesar şi dacă organizatorii de grupă nu îndeplinesc această prevedere statutară.

s)     Întocmeşte şi supune aprobării Adunarii Generale a Reprezentanţilor Filialei proiectele regulamentelor unităţilor sau structurilor care funcţionează în raza filialei.

t)    Propune și înaintează spre aprobare Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei, nivelul salariilor președintelui filialei și angajatiilor filialei, în funcţie de legislaţia în vigoare.

u)     Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de organele ierarhic superioare, conform prevederilor statutare.

Art. 19 – (1) Preşedintele filialei este ales de Adunarea Generală a Reprezentanţilor prin vot secret, cu votul majorităţii celor prezenţi. Preşedintele poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din voturile reprezentanţilor prezenţi.

(2) În funcţia de preşedinte al filialei, pot fi aleşi nevăzători având gradul de handicap grav sau accentuat, care au vechime minimă de cinci ani în cadrul filialei şi fac dovada, prin calităţile intelectuale şi o activitate anterioară semnificativă în favoarea asociaţiei, că pot reprezenta interesele nevăzătorilor în relaţiile cu autorităţile române şi străine şi se încadrează în intervalul de vârstă cuprins între 23 şi 65 de ani înpliniţi în anul alegerilor. Durata mandatului preşedintelui de filială este de cinci ani.

(3) Preşedintele filialei are, în principal, următoarele atribuţii:

a)  reprezintă Filiala în relaţia cu autorităţile publice locale, cu instituţii publice sau private, cu organizaţii şi fundaţii, cu alte persoane juridice şi fizice române şi străine;

b)  coordonează şi controlează întreaga activitate a Filialei;

c)  conduce lucrările Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei şi ale Consiliului Director al Filialei;

d)  convoacă, potrivit prevederilor statutului, Consiliul Director al Filialei în reuniuni ordinare sau, după caz, extraordinare;

e)  poate încheia acte juridice în numele şi pe seama Filialei, numai în limitele aprobate prin hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor şi ale deciziilor Consiliului Director al Filialei, în condiţiile şi cu respectarea art. 18 lit. q)  din prezentul Statut;

f)  îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut, în fişa postului sau în hotărârile organelor ierarhice.

(4) În exercitarea mandatului său, preşedintele emite decizii şi dispoziţii.

Art. 20 – (1) Comisia de cenzori a Filialei este organismul de control care verifică respectarea dispoziţiilor legale în administrarea mijloacelor materiale şi băneşti.

(2) Din Comisia de cenzori trebuie să facă parte şi un contabil autorizat sau un expert contabil.

(3) Membrii Consiliului director al Filialei sau salariaţii acesteia nu pot face parte din comisia de cenzori.

Art. 21 – Comisia de cenzori este aleasă de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor, pentru o perioadă de cinci ani. Numărul membrilor şi modalitatea de alegere a acestora se stabilesc de Adunarea Generală a Reprezentanţilor conform dispoziţiilor statutare şi ale legii.

Art. 22 – Comisia de cenzori a Filialei are următoarele atribuţii:

a) verifică executarea, potrivit dispoziţiilor legale, a bugetului de venituri şi cheltuieli al Filialei;

b) verifică respectarea dispoziţiilor legale cu privire la operaţiunile economico-financiare, gestionare şi contabile ale Filialei;

c) prezintă rapoarte Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei şi informări Consiliului director al Filialei.

d) participă la şedinţele Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei.

(2) În exercitarea atribuţiilor, membrii Comisiei de cenzori a Filialei nu pot fi supuşi niciunei presiuni sau intimidări şi dispun de toate drepturile conferite de lege oricărui organ de control.

(3) Comisia de cenzori a Filialei îşi poate elabora un regulament propriu de funcţionare.

Art. 23 – (1) Sucursala este o structură teritorială a Filialei, fără personalitate juridică, ce poate fi organizată, în funcţie de necesităţile impuse de activitatea Filialei, în subordinea acesteia.

(2) Sucursala se înfiinţează prin hotărârea Consiliului director al Filialei.

Art. 24 – Sucursala îndeplineşte următoarele sarcini principale:

a) – identifică nevăzătorii din zonă, îndrumându-i şi sprijinindu-i pentru înscrierea ca membri ai Filialei;

b) – coordonează activitatea grupelor din raza sa de competenţă;

c) – sprijină Filiala pentru îndeplinirea sarcinilor sale şi realizarea obiectului de activitate;

d) – facilitează comunicarea între conducerea Filialei şi autorităţile publice locale, precum şi cu nevăzătorii din raza de competenţă;

e) – adună cotizaţia membrilor;

f) – organizează şi desfăşoară acţiuni cultural-sportive şi de petrecere a timpului liber;

g) – îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de organele ierarhic superioare, în limitele dispoziţiilor legale şi statutare.

Art. 25 – (1) Sucursala funcţionează sub directa coordonare a Consiliului director al Filialei şi este condusă de un comitet compus din:

– un coordonator al sucursalei, care de regulă este şi vicepreşedinte al Filialei;

– doi membri, numiţi de Consiliul Director al Filialei dintre nevăzătorii din zonă;

– cel puţin un salariat văzător, care face parte din structura de personal a Filialei.

(2) Comitetul sucursalei are următoarele atribuţii:

a) asigură îndeplinirea sarcinilor sucursalei;

b) execută hotărârile Consiliului director al Filialei şi dispoziţiile preşedintelui acesteia;

c) prezintă rapoarte de activitate în faţa Consiliului director al Filialei;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter excepţional, în limitele legii şi regulamentului de organizare a sucursalei sau Statutului Filialei.

Grupa

Art. 26 – (1) Grupa de nevăzători este structura locală a Filialei şi ea se poate organiza cu un număr de cel puţin 10 membri.

(2) Grupa se poate organiza după următoarele criterii:

a) criteriul geografic: zone geografice;

b) criterii profesionale: pe întreprinderi şi instituţii, secţii de producţie, unităţi de învăţământ etc;

c) alte domenii de activitate: culturale, sportive, sociale, etc.

3) Organizarea unei grupe este obligatorie într-o inteprindere, instituţie, unitate de învăţământ, în care sunt angajaţi cel puţin 10 membri ai asociației.

Art. 27 – Grupa îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului activităţii pentru comunitate şi are următoarele atribuţii principale:

a Realizarea coeziunii nevăzătorilor la nivel local şi a integrării acestora în Asociaţia Nevăzătorilor din România;

b)  Atragerea nevăzătorilor pentru participarea la activităţile organizate de filială şi de Asociaţia Nevăzătorilor din România;

c)  Sprijinirea încasării de către filială a cotizaţiei membrilor grupei.

Art. 28 – (1) Organismul superior al grupei este Adunarea Generală a grupei, alcătuită din totalitatea membrilor acesteia.

(2) Adunarea generală se întruneşte cel puţin odată pe an, la convocarea organizatorului de grupă, a Consiliului director al Filialei sau la cererea majorităţii membrilor grupei.

(3) La orice adunare generală a grupei va participa un membru al Consiliului director al Filialei.

(4) Procesul verbal al adunării generale a grupei va fi înaintat Consiliului director al Filialei, care îl va discuta şi analiza în prima şedinţă de după data ţinerii ei.

(5) Adunarea Generală a grupei este statutar constituită cu numărul membrilor prezenţi;

Art. 29 – Adunarea Generală a grupei are următoarele atribuţii:

a) Alege organizatorul de grupă pentru un mandat cu durata de cinci ani;

b) Alege reprezentanţii la adunarea generală a Filialei;

c) Aprobă programele de activităţi ale grupei;

d)Analizează şi hotărăşte asupra rapoartelor de activitate prezentate de organizatorul de grupă;

e) Hotărăşte asupra oricărei probleme privind activitatea grupei sau situaţia membrilor acesteia.

Art. 30 – Organizatorul de grupă are următoarele atribuţii:

a) Asigură îndeplinirea sarcinilor grupei potrivit statutului Filialei sau Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor.

b) Asigură executarea hotărârilor adunării generale a grupei sau ale organelor ierarhice ale Filialei.

c) Prezintă şi supune adunării generale rapoartele de activitate şi proiectele planurilor de activităţi ale grupei.

d) Asigură legătura cu Filiala.

 

Capitolul VI.

RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

 

Art. 31 – (1) Pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în folosul membrilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, membrilor asociaţiei li se pot acorda următoarele recompense:

a)  felicitări publice în cadrul adunărilor generale ale Asociaţiei Nevăzătorilor şi a oricărei manifestări organizată de aceasta;

b)  prezentarea meritelor în publicaţiile Asociaţiei sau în celelalte mijloace de informare în masă;

c)  diplome de merit;

d)  premii ocazionale, anuale sau trimestriale.

(2) Propunerea de recompensare se face de catre preşedintele Filialei si se aproba de catre Consiliul Director al Filialei.

(3) În situaţia constatării netemeiniciei propunerii, organul de conducere competent o va respinge, organul care a făcut propunerea neavând dreptul să mai facă propuneri de acordare a unei recompense cel puţin un an.

Art. 32 – (1) Pentru nerespectarea prevederilor legii, ale Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din Romănia, ale Regulamentelor Asociaţiei, ale Actului constitutiv şi Statutului Filialei, sau pentru încălcarea atribuţiilor funcţiilor în care au fost aleşi, membrilor organelor de conducere ale Filialei sau ale sucursalei, li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) suspendarea temporară din funcţia deţinută;

c) excluderea din organul de conducere respectiv;

d) recuperarea de la cel vinovat a prejudiciilor financiare produse ca urmare a desfăşurării necorespunzătoare a activităţii.

(2) Propunerea motivată a sancţiunii se face de organul care a constatat abaterea şi se aplică,  după analiza faptelor şi audierea celui vizat, de către Consiliul Director al Filialei sau dupa caz, Adunarea Generală a reprezentanţilor acesteia, din ale cărei organe de conducere face parte cel vizat sau de către Consiliul Director Naţional, sau după caz de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, care sunt îndreptăţite să aplice sancţiunile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol, indiferent de apartenenţa celui sancţionat la organele de conducere naţionale sau din teritoriu.

(3) Cel sancţionat poate face contestatie împotriva deciziei de sancţionare în cel mult 30 de zile de la comunicarea deciziei.

(4) Contestatia împotriva sancţiunilor aplicate de către Consiliul Director al filialei se soluţionează de către Adunarea Generală a filialei, Consiliul Director Naţional, iar cele împotriva sancţiunilor aplicate de către Consiliul Director Naţional se soluţionează de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor. Decizia sau, după caz, hotărârea organului sesizat cu soluţionarea plângerii este definitivă.

Capitolul VII.

SURSE DE VENIT

            Art. 33 – Veniturile Filialei pot proveni din următoarele surse:

a)- dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţiile legale;

b)- venituri realizate din activităţi economice directe;

c)- donaţii, sponsorizări sau legate;

d)-  cotizaţiile membrilor;

e)- resurse obţinute de la bugetul de stat sau bugetele locale;

f)- alte venituri prevăzute de lege.

 

Capitolul VIII.

DISPOZIŢII COMUNE

            Art. 34 – (1) Filiala Judeteană Cluj îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor de funcţionare enunţate în prezentul Statut.

(2) Organele de conducere ale Filialei, la toate nivelurile, cu excepţia grupelor, sunt statutar constituite dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul membrilor cu drepturi depline.

(3) În situaţii deosebite, organele de conducere pot adopta hotărârile cu majoritate calificată.

(4) În caz de indisponibilitate a preşedintelui Filialei de a-şi exercita mandatul pe o durată mai mare de şase luni sau de vacanţă a postului, toate atribuţiile sale sunt preluate interimar de către unul dintre vicepreşedinţii acesteia, ales de Consiliul Director al Filialei pentru cel mult şase luni, timp în care este convocată Adunarea Generala a Reprezentantilor Filialei în sesiune extraordinară pentru alegerea unui nou preşedinte.

Art. 35 – Membrii filialei au obligaţia să plătească cotizaţia anuală; cuantumul acesteia se stabileşte de Consiliul Director al Filialei.

Art. 36 – Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, administrarea fondurilor şi a mijloacelor materiale, efectuarea cheltuielilor şi a operaţiunilor gestionare şi financiar-contabile se fac potrivit legislaţiei în vigoare şi a Statutului Filialei.

Art. 37 – În caz de abateri grave, Consiliul Director Naţional al Asociaţiei Nevăzătorilor poate revoca sau suspenda provizoriu Consiliul director al Filialei, situaţie în care se convoacă Adunarea Generala Extraordinară a Reprezentantilor Filialei în termen de 30 de zile.

Art. 38 – Sarcinile, atribuţiile şi răspunderile preşedintelui Filialei, se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare a aparatului Consiliului Director Naţional şi prin fişele posturilor, conform prevederilor Statutului Asociaţiei şi Statutului Filialei.

Art. 39 – În vederea menţinerii unităţii Asociaţiei Nevăzătorilor din Romania, următoarele atribuţii rămân în sarcina Consiliului Director Naţional:

1. – Relaţiile cu autorităţile publice centrale.

2. – Relaţiile cu organizaţiile şi autorităţile publice reprezentative pe plan european şi mondial.

3. – Politica naţională de promovare şi protecţie specifică a nevăzătorilor.

4. – Politica naţională în domeniul educaţional şi editorial specific.

5. – Strategia naţională în domeniul culturii şi sportului.

6 – În vederea desfăşurării programelor şi activităţilor de interes naţional se constituie, prin contribuţii obligatorii anuale ale filialelor, un fond al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, numit Fond de Solidaritate. Nivelul contribuţiilor filialelor se stabileşte anual de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor.

 

Capitolul IX

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA

Art. 40 – (1) Dizolvarea şi lichidarea Filialei Judeţene Cluj se face prin hotărârea Adunării Generale a Reprezentanţilor Filialei.

(2) În cazul dizolvării, patrimoniul Filialei va fi repartizat, după efectuarea bilanţului de lichidare de către organele abilitate, conform legii.

Capitolul X.

DISPOZIŢII FINALE

            Art. 41 – (1) Se abrogă orice dispoziţii contrare

(2) Lista membrilor prezenţi la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei care a adoptat actualul statut se găseşte în anexă.

(3) Adunarea Generală a Reprezentanţilor Filialei îi împuterniceşte pe preşedintele şi pe vicepreşedinţi să semneze prezentul Statut.

(4) Pentru îndeplinirea formalităţilor de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a prezentului Statut, se desemneaza preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România – Filiala Judeteană Cluj, d-nul Ion Podosu.

 

                             Preşedinte,                                                          Vicepreşedinţi,

                            ION  PODOSU                                                         IOAN IORDAN

PAVEL LUDUSAN

 

 

 

 

 

S T A T U T U L

Asociaţiei Nevăzătorilor din România

 

 

Capitolul I.

DISPOZIŢII GENERALE

 

Art. 1 – Asociaţia Nevăzătorilor din România, recunoscută de utilitate publică prin HG nr. 1033 din 03.09.2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 645 din 10.09.2008, este persoană juridică de drept privat, constituită, în baza dreptului liberei asocieri, din cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi rezidenţi în România, precum şi cetăţeni străini originari din România, cu handicap vizual grav, accentuat şi mediu. Asociaţia Nevăzătorilor din România este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, cu caracter social şi umanitar specific, acreditată ca furnizor de servicii şi prestaţii sociale, desfăşurând programe, servicii, proiecte şi activităţi în beneficiul membrilor săi şi în spiritul deplinei egalităţi de şanse. În desfăşurarea activităţii primeşte sprijin din partea autorităţilor centrale şi locale, precum şi a unor persoane fizice şi juridice.

 

Art. 2 – Asociaţia Nevăzătorilor din România a fost înfiinţată în structura actuală, sub numele de Asociaţia Orbilor din Republica Populară Română în baza legii 21 din 1924, prin sentinţa civilă numărul 3288 din 27 septembrie 1956 a fostului Tribunal Popular al Raionului „23 August” din Bucureşti, sentinţă prin care a dobândit personalitate juridică. Asociaţia Nevăzătorilor din România funcţionează în baza  Ordonanţei Guvernului nr. 26, din 30 ianuarie 2000, cu privire la Asociaţii şi Fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 39/31.01.2000, modificată şi completată prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 656 din 25 iulie 2005.Este continuatoarea organizaţiei «Societatea Orbilor Vatra Luminoasă», întemeiată de Regina Elisabeta, aşa cum rezultă din documentele privind subvenţionarea acesteia de către stat, publicate în Monitorul Oficial nr. 194 din 27 noiembrie 1909 şi din Statutul aprobat prin Decretul Regal nr. 3159 din 11 noiembrie 1910 publicat în Monitorul Oficial nr. 180 din 14 noiembrie 1910.

Art. 3 (1) – Asociaţia Nevăzătorilor din România are sediul central în Bucureşti, Str. Vatra Luminoasă, nr. 108 Bis, sector 2.

Art. 4 – Durata de funcţionare a Asociaţiei este nelimitată.

Art. 5 – Asociaţia Nevăzătorilor din România funcţionează după următoarele principii:

  1. Principiul unităţii naţionale: conform acestui principiu, Asociaţia Nevăzătorilor din România este singura organizaţie care reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii ţări, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de autorităţile publice române, cât şi de organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor; este membră fondatoare a Consiliului Naţional al Dizabilităţii, membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Comitetului Consultativ Balcanic din cadrul acestei Uniuni şi membră a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor.
  2. Principiul legalităţii: conform acestui principiu, întreaga activitate a Asociaţiei Nevăzătorilor din România se desfăşoară atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale Statutului Asociaţiei şi ale statutelor filialelor.
  3. Principiul autonomiei funcţionale: conform acestui principiu, filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, structuri teritoriale cu personalitate juridică şi patrimoniu distinct, au dreptul şi capacitatea efectivă de autogestiune, au autonomie administrativă şi financiară, şi pot încheia acte juridice atât în nume propriu cât şi în numele şi pe seama Asociaţiei, cu respectarea legii şi a prezentului Statut.
  4. Principiul descentralizării unor competenţe: conform acestui principiu, filialele dobândesc dreptul de a deţine anumite atribuţii şi servicii, specifice Asociaţiei Nevăzătorilor din România, în condiţiile autonomiei funcţionale.
  5. Principiul eligibilităţii: prin acest principiu, structurile teritoriale la toate nivelurile au dreptul de  a-şi alege independent organele de conducere, conform Statutului Asociaţiei, Statutelor proprii şi reglementărilor interne.
  6. Principiul interesului comun şi al solidarităţii: conform acestui principiu, membrii Asociaţiei Nevăzătorilor din România desfăşoară activităţi, îşi asumă responsabilităţi şi obligaţii în beneficiul organizaţiei şi a membrilor acesteia.

7. Principiul reprezentării: conform acestui principiu, dat fiind numărul foarte mare de asociaţi de pe întreg teritoriul ţării, membrii Asociaţiei Nevăzătorilor din România aleg prin reprezentanti organele de conducere ale structurilor teritoriale şi ale celor naţionale, la şedinţele adunărilor generale.

 

Capitolul II.

SCOPURILE ASOCIAŢIEI NEVĂZĂTORILOR DIN ROMÂNIA

 

Art. 6 – Scopurile Asociaţiei, prevăzute în Actul Constitutiv, astfel cum a fost modificat, se realizează în folosul membrilor săi şi constituie atât demersuri de promovare şi apărarea drepturilor generale şi specifice, cât şi SERVICII SOCIALE furnizate persoanelor cu deficienţă de vedere – adulţi şi minori.

1. Scop umanitar.

Asociaţia Nevăzătorilor din România are ca principal scop crearea unui cadru organizat în care persoanele cu deficienţă de vedere, ca şi familiile acestora, să-şi poată exprima dezideratele, să fie sprijiniţi în realizarea drepturilor cetăţenesti generale şi specifice.

2. Scop educativ.

Asociaţia Nevăzătorilor din România organizează, sprijină şi dezvoltă unităţi şcolare, centre de pregătire culturală, sportivă, educativă şi profesională, asigurând cadrul organizatoric, personalul de specialitate şi asistenţa în domeniu pentru nevăzătorii membri ai asociaţiei şi familiile acestora, dacă este cazul.

3. Scop social.

Asociaţia Nevăzătorilor din România  este organizaţia în care se sintetizează toate problemele sociale cu care se confruntă pe de o parte persoanele cu deficienţe de vedere, în încercarea de a trăi normal şi de a se integra firesc în societate, iar pe de altă parte comandamentele, normele morale şi cerinţele legale interne şi europene la care trebuie să răspundă societatea, în ansamblul ei, pentru ca nevăzătorii să se bucure de şanse egale şi să participe, pe măsura potenţialului uman pe care-l au, la dezvoltarea societăţii din România.

4. Scop economic.

Asociaţia Nevăzătorilor din România îşi propune să folosească toate mijloacele permise de lege pentru a contribui la sporirea fondurilor financiare proprii destinate programelor sociale şi umanitare, dar şi să-i sprijine pe membri săi în acţiunile individuale de ocupare a unor locuri de muncă potrivit pregătirii şi calităţilor fiecăruia, în condiţii de retribuire corespunzătoare, pentru a reuşi în iniţiative private proprii sau în asociere cu terţi şi pentru a beneficia de acele drepturi prevăzute de lege şi de  convenţiile europene la care România este parte.

5. Scop de reglementare.

Asociaţia Nevăzătorilor din România sintetizează toate normele legale interne şi internaţionale care sunt incidente cu problemele membrilor săi şi în raport cu evoluţia societăţii, cu necesităţile de viaţă care apar în diferite etape, elaborează proiecte de acte normative pe care le promovează prin autorităţile competente, face propuneri de modificare a normelor existente, participă la dezbaterea publică a proiectelor de legi de interes pentru nevăzători şi elaborează norme interne pentru asigurarea unui cadru organizat de activitate în cadrul asociaţiei.

6. Scop  de  reprezentare  Şi promovare.

Asociaţia Nevăzătorilor din România este singura organizaţie care reprezintă pe membri săi în raport cu autorităţile, cu celelalte organizaţii nonguvernamentale, cu agenţii economici, cu unităţile culturale, sportive, de învăţământ şi, în general, cu terţii, atât în ţară, cât şi în străinătate.

 

Art. 7 – În vederea realizării scopurilor sale, asociaţia, prin structurile special create, desfăşoară următoarele activităţi:

1.   Organizarea unei evidenţe centralizate a tuturor nevăzătorilor din România;

2.   Sprijinirea nevăzătorilor în întocmirea şi depunerea dosarelor pentru obţinerea drepturilor ce li se cuvin conform legii;

  1. Identificarea în timp util a nevăzătorilor şi a familiilor de nevăzători care sunt temporar în dificultate, în vederea acordarii de asistenţă şi ajutor;

4.   Acordarea de asistenţă acelor nevăzători care sunt supuşi procedurilor de reevaluare a dosarelor, cu scopul de a contribui la soluţionarea corectă şi legală a situaţiei lor;

5.   Sprijinirea nevazatorilor şi familiilor acestora, lipsiţi temporar de o locuinţă corespunzătoare, pe baza îndeplinirii criteriilor de prioritate stabilite prin decizia Consiliului Director Naţional;

6.   Consilierea şi sprijinirea familiilor cu copii nevăzători în orientarea şcolară şi profesională a acestora pentru înscrierea lor în învăţământul specializat sau de masă, după caz.

7.   Sprijinirea participării membrilor săi la manifestări culturale, educaţionale , sportive şi de agrement, interne şi internaţionale;

8.   Înfiinţarea unor centre de readaptare, reabilitare şi recalificare profesională pentru nevăzători;

9.   Sprijinirea nevăzătorilor pentru ocuparea de locuri de muncă şi respectarea dispoziţiilor legale de către angajatori în privinţa creării condiţiilor de muncă specifice;

10. Editarea şi imprimarea de publicaţii şi cărţi în alfabetul braille, realizarea de înregistrări audio şi accesibilizarea filmelor prin tehnica audiodescriptiei;

11. Procurarea de ustensile şi echipamente asistive (tiflotehnice);

12. Acordarea de sprijin pentru internarea în unităţi de protecţie şi asistenţă socială a persoanelor cu deficienţă de vedere aflate în dificultate;

  1. 13.  Acordarea, în limitele posibilităţilor a asistenţei juridice membriilor săi, la solicitarea acestora;

14. Acordarea de ajutoare materiale şi băneşti, în situaţii de dificultate deosebită;

15. Întreprinderea de demersuri pe lângă autorităţile executive şi legislative pentru înfiinţarea unităţilor protejate;

16. Obţinerea protecţiei profesiunilor specifice nevăzătorilor;

17. Monitorizarea autorităţilor de stat în vederea aplicării legislaţiei interne şi internaţionale în vigoare;

18.Combaterea discriminării nevăzătorilor sub toate aspectele;

19. Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi cooperare cu organismele internaţionale şi organizaţii similare din alte ţări.

 

 

Capitolul III.

MEMBRII ASOCIAŢIEI

 

            Art. 8 – (1) Calitatea de membru al Asociaţiei Nevăzătorilor din România poate fi dobândită de orice cetăţean român, de orice cetăţean străin sau apatrid, cu reşedinţa în România, precum şi de cetăţenii străini originari din România, indiferent de vârstă, care atestă încadrarea în gradele de handicap vizual grav, accentuat şi mediu, prin acte medicale legal recunoscute în România.

(2) Pot face parte din Asociaţia Nevăzătorilor din România persoane fizice fără deficienţă vizuală şi persoane juridice ca membri onorifici (susţinători).

(3) Membrii onorifici (susţinători) nu pot face parte din organele de conducere ale Asociaţiei şi nu au drept de vot în adunările generale.

 

Art. 9 – (1) Pentru înscrierea ca membru al Asociaţiei, solicitantul se va adresa filialei în raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa.

(2) Primirea ca membru se face de către preşedintele filialei, în baza unei adeziuni semnate de solicitant, a actelor medicale doveditoare încadrării în categoria nevăzătorilor şi a actelor de stare civilă care dovedesc că solicitantul are domiciliul în raza de activitate a filialei respective.

(3) Preşedintele filialei are obligaţia de a supune aprobării Consiliului Director al acesteia toate solicitările în prima şedinţă după data depunerii lor la filială. În cazul respingerii solicitării de aderare, atât de preşedinte, cât şi de Consiliul Director, aceasta se va comunica în scris celui în drept, motivat, în cel mult 15 zile de la data adoptării deciziei de respingere.

 

Art.10 – (1) Pierderea calităţii de membru al asociaţiei poate interveni în următoarele situaţii:

a)      în situaţia retragerii nevăzătorului, ca expresie a propriei sale voinţe;

b)      prin deces;

c)      prin suspendarea temporară din calitatea de membru al asociaţiei.

(2)     Suspendarea temporară poate interveni în următoarele situaţii:

a)      dacă nevăzătorul nu respectă prevederile statutului asociaţiei;

b)      dacă refuză să-şi achite cotizaţia de membru al asociaţiei în cuantumurile şi la termenele stabilite de organele de conducere ale acesteia;

c)      dacă iniţiază sau participă la acţiuni contrare obiectivelor, scopurilor şi intereselor Asociaţiei;

d)      dacă produce prejudicii materiale sau morale asociaţiei.

(3)     Suspendarea temporară din asociaţie se hotărăşte de către Consiliul Director al filialei, după analizarea faptelor şi a susţinerilor membrului asociaţiei vizat de această măsură. Hotărârea se comunică celui vizat în cel mult 15 zile de la adoptarea ei. Împotriva hotărârii Consiliului director al filialei, cel suspendat poate face plângere la Consiliul Director Naţional, în cel mult 30 de zile de la primirea ei. Hotărârea Consiliului Director Naţional este definitivă.

 

Art. 11 – (1) Indiferent de situaţia care duce la pierderea calităţii de membru al Asociaţiei, cel care şi-a pierdut această calitate nu are dreptul să pretindă restituirea contribuţiei sale în bani sau în valori materiale la constituirea patrimoniului Asociaţiei şi nu mai are dreptul să beneficieze de serviciile pe care Asociaţia le asigură membrilor.

(2) Redobândirea calităţii de membru de către cei care au fost suspendaţi temporar se poate face în conformitate cu prevederile art. 9.

 

 

Capitolul IV.

DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

            Art. 12 –  Membrii Asociaţiei Nevăzătorilor din România au următoarele drepturi:

a) să beneficieze în mod nediscriminatoriu de serviciile asociaţiei;

b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale asociaţiei, de la vârsta de 18 ani, cu excepţia suferinzilor de boli psihice;

c) să participe la şedinţele organelor de conducere ale asociaţiei la care urmează să se ia hotărâri care-i vizează direct şi personal;

d) să se adreseze cu cereri, propuneri sau sesizări organelor de conducere ale asociaţiei;

e) să publice în organele de presă ale asociaţiei lucrări originale, opinii, iniţiative şi propuneri;

f) să fie sprijiniţi pentru şcolarizare, calificare sau recalificare profesională, încadrare în muncă şi reabilitare;

g) să participe la activităţile organizate de asociaţie;

h) să fie sprijiniţi la internarea în unităţi de protecţie şi asistenţă socială, procurarea de aparatură tiflotehnică, precum şi pentru obţinerea drepturilor ce decurg din actele normative în vigoare;

i) să primească ajutoare materiale şi băneşti, inclusiv burse de merit, din fondurile asociaţiei, în condiţiile stabilite de Consiliul Director Naţional;

j) să fie primiţi în locuinţele protejate, căminele de bătrâni, casele de odihnă ale asociaţiei potrivit regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;

k) să fie informaţi, prin organele de presă ale asociaţiei şi prin organele de conducere ale structurilor teritoriale, despre hotărârile organelor de conducere, precum şi despre gestionarea resurselor financiare ale asociaţiei la care contribuie.

 

Art.13 – Membrii Asociaţiei Nevăzătorilor din România au următoarele obligaţii principale:

a) să cunoască şi să respecte prevederile statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

b) să participe la toate adunările asociaţiei la care sunt convocaţi;

c) să ducă la îndeplinire hotărârile organelor ierarhic superioare ale asociaţiei;

d) să nu desfăşoare sau să participe la acţiuni contrare intereselor Asociaţiei Nevăzătorilor din România sau care ar împiedica realizarea scopurilor sau obiectivelor acesteia;

e) să achite cotizaţia de membru al asociaţiei;

f) să păstreze şi să protejeze patrimoniul asociaţiei;

Capitolul V.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ASOCIAŢIEI

 

 

Art. 14 – Asociaţia Nevăzătorilor din România este structurată astfel:

A. Organe naţionale de conducere, administrare  şi control.

1. Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România prin Reprezentantii aleși;

2. Consiliul Director Naţional al Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

3. Comisia de cenzori a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

B. Organe de conducere, administrare şi control ale structurilor teritoriale.

Filiala:

  1. Adunarea Generală a Reprezentantilor aleși din cadrul filialei;

2. Consiliul director al filialei;

3. Comisia de cenzori a filialei.

Sucursala:

1. Comitetul sucursalei.

C. Organe ale structurilor locale.

Grupa:

1. Adunarea generală a grupei;

2. Organizatorul de grupă.

 

Art. 15 – (1) Adunarea Generală a Reprezentantilor din cadrul Asociaţiei Nevăzătorilor din România este organul suprem de conducere al Asociaţiei şi este compusă din:

a) reprezentanţi aleşi: preşedinţii filialelor şi alţi reprezentanţi aleşi de Adunările Generale ale filialelor, între care, câte un profesor nevăzător de la fiecare din cele şapte şcoli pentru deficienţi de vedere. Modalitatea de alegere și reprezentare se stabilește prin Regulamentul electoral al Asociației Nevăzătorilor din România.

b) reprezentanţi de drept: preşedintele şi prim vicepreşedintele în exerciţiu ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi conducătorii nevăzători ai serviciilor cu caracter permanent, de interes general naţional ale asociaţiei, aflate în coordonarea Consiliului Director Naţional,

(2) Dat fiind numărul foarte mare de asociaţi de pe întregul teritoriu al ţării, membrii Asociaţiei aleg organele naţionale de conducere şi sunt reprezentaţi la şedinţele Adunării Generale a Asociaţiei de către preşedinţii filialelor din care fac parte, şi de către alţi reprezentanţi aleşi şi mandataţi de către Adunările Generale ale filialelor conform principiilor Statutului. Potrivit acestui criteriu, Adunarea Generală a  Asociaţiei poartă numele de Adunarea Generală a Reprezentanţilor.

 

Art. 16 – (1) Adunările Generale ale Reprezentanţilor sunt ordinare şi extraordinare.

(2) Adunarea Generală Ordinară se convoacă o dată pe an, în cursul primului trimestru al anului.

(3) Adunarea Generală Extraordinară se convoacă ori de câte ori este necesar, în chestiuni majore legate de activitatea Asociaţiei.

 

Art. 17 – (1) Adunările Generale Ordinare sau Extraordinare se convoacă de către:

a) Preşedintele Asociaţiei;

b) Consiliul Director Naţional;

c) Prin voinţa exprimată prin hotărârile adunărilor generale a cel puţin două treimi din totalul filialelor teritoriale.

(2) Convocarea, conţinând data, locul şi ora desfăşurării adunării, se comunică la sediile din teritoriu ale filialelor, prin scrisori recomandate sau orice alte mijloace de comunicare implicând confirmare de primire, trimise cu cel putin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea adunării, iar ordinea de zi a şedinţei, raportul de activitate şi raportul financiar-contabil, vor fi trimise cu cel puţin şapte zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru desfăşurarea adunării.

 

Art. 18 – (1) Adunarea Generală a Reprezentanţilor cu drept de vot este compusă din preşedintele şi primvicepreşedintele, în exerciţiu ai asociației, conducătorii nevăzători ai serviciilor cu caracter permanent, de interes general naţional ale asociaţiei, aflate în coordonarea Consiliului Director Naţional, președinții aleși ai filialelor, câte un cadru didactic de la fiecare din cele şapte şcoli pentru deficienţi de vedere şi un număr de reprezentanţi de la fiecare filială în raport cu numărul de membrii ai acesteia. Norma de reprezentare se stabileşte de către Consiliul Director Naţional prin regulamentul de desfăşurare a alegerilor.

(2) Adunarea Generală a Reprezentanţilor este legal constituită în prezenţa a două treimi din numărul total al membrilor menţionaţi la alin. 1.

(3) Hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor se iau cu majoritate simplă de voturi exprimate, sau după caz cu majoritate calificată, şi devin obligatorii pentru toţi membrii Asociaţiei.

(4) Modalităţile tehnice de exprimare a votului sunt elaborate de Consiliul Director Naţional şi supuse aprobării Adunării Generale a Reprezentanţilor.

 

Art. 19 – Adunarea Generală a Reprezentanţilor are următoarele competenţe principale:

a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;

b) aprobarea execuţiei bugetare şi a bilanţului contabil pe anul anterior şi a raportului Comisiei de Cenzori;

c) adoptarea sau după caz modificarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli;

d) alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director Naţional şi ai comisiei de cenzori;

e) înfiinţarea de filiale cu personalitate juridică;

f)  modificarea actului constitutiv şi a statutului, cu menţiunea că schimbarea sediului social poate fi hotărâtă şi de către Consiliul Director Naţional;

g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;

h) dizolvarea şi lichidarea filialelor teritoriale din iniţiativă proprie sau la propunerea Adunării Generale a filialelor. Bunurile rămase după lichidarea filialei trec în patrimoniul Asociaţiei Naţionale a Nevăzătorilor, fiind apoi încredinţate filialei reorganizate, care cuprinte şi teritoriul filialei desfiinţate;

i)   adoptarea, la propunerea Consiliului Director Naţional sau a filialelor, a calendarelor acţiunilor şi activităţiilor Asociaţiei în toate domeniile, pentru anul următor;

j) propune și hotârăște sancţionarea membriilor Consiliului Director Naţional.

 

Art. 20 – (1) Consiliul Director Naţional este organul executiv de conducere care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale.

(2) Consiliul Director Naţional este ales de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, pentru un mandat de cinci ani şi este constituit dintr-un număr de 7 membri şi anume:

– Preşedintele Asociaţiei;

– Prim-vicepreşedintele Asociaţiei;

– Cinci vicepreşedinţi, responsabili cu 5 domenii de activitate.

 

Art. 21 – (1) Şedinţele Consiliului Director Naţional sunt statutar constituite dacă la acestea sunt prezenţi  două treimi dintre membrii, hotărârile sale fiind adoptate cu votul majorităţii celor prezenţi.

(2) Consiliul Director Naţional se întruneşte în şedinţe ordinare trimestriale şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

(3) Secretarul General Executiv, văzător, cu studii superioare, angajat al Asociaţiei, participă la şedinţele Consiliului Director Naţional cu drept de vot consultativ. Atribuţiile sale se stabilesc prin fişa postului, care se aprobă de către Consiliul Director Naţional.

(4) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Director Naţional îşi poate elabora un regulament propriu de funcţionare.

 

Art. 22 – Consiliul Director Naţional are următoarele atribuţii principale:

a)    Prezintă Adunării Generale a Reprezentanţilor raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe perioada următoare şi proiectele de programe ale asociaţiei;

b)    Coordonează întreaga activitate a Asociaţiei şi îndeplineşte funcţiunile de conducere necesare în intervalele dintre reuniunile Adunării Generale a Reprezentanţilor;

c)    Încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei, în aplicarea şi cu limitele competenţelor stabilite de lege, de Actul Constitutiv şi de Statut, precum şi de hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor;

d)    Elaborează şi aprobă organigrama şi politica de personal a stucturii centrale, precum şi fişele posturilor prevăzute în organigramă;

e)    Elaborează şi aprobă, în detaliu, modalitatea de exprimare a votului prin Regulamentul Electoral;

f)     Elaborează şi supune aprobării Adunării Generale a Reprezentanţilor Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Asociaţiei, Regulamentul de Ordine Internă a Asociaţiei precum şi Regulamentul Electoral al organizației la toate nivelurile;

g)    Elaborează şi supune spre aprobare Adunării Generale a Reprezentanților fişa postului Preşedintelui și a Primvicepreşedintelui organizației;

h)   Hotărăşte sancţionarea salariaţilor structurii centrale;

i)     Elaboreaza regulamentele activităților specifice ale Asociaţiei;

j)      Aprobă înfiinţarea sau trecerea în subordinea Asociaţiei a unor unităţi economice, precum şi desfăşurarea unor activităţi economice directe conform dispoziţiilor legale.

k)    Rezolvă cererile, sesizările, contestaţiile şi reclamaţiile primite de la membrii Asociaţiei;

l)     Aprobă şi asigură editarea şi distribuirea tipăriturilor Asociaţiei, a a imprimărilor audio și a produselor culturale în formate specifice;

m)  Convoacă Adunarea Generală ordinară şi extraordinară a Reprezentanţilor, precum şi Adunările Generale ale filialelor în cazuri excepţionale;

n)   Aprobă structura organizatorică a personalului şi statele de funcţii ale structurilor centrale și informează Adunarea Generală în acest sens;

  • o)    Stabileşte nivelul taxei de înscriere şi al cotizaţiei anuale pentru membrii organizaţiei, precum şi costul abonamentului publicaţiilor Asociaţiei;

p)    Aprobă planul de relaţii externe;

q)    Angajează, potrivit legii, menţine sau revocă Secretarul General Executiv al Asociaţiei şi Directorul compartimentului financiar-contabil;

r)     Validează membrii Consiliilor directoare ale filialelor.

s)    Organizează instruirea organelor alese şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului Asociaţiei;

t)     Verifică şi avizează salarizarea personalului în cadrul Asociaţiei Nevăzătorilor din România să se efectueze în conformitate cu legislaţia în vigoare;

u)   Înfiinţează, îndrumă şi coordonează departamente de lucru pe domeniile: cultură, educaţie, activitati socio-profesionale, sport – timp liber, tehnologie de acces, consiliere psihologica, consiliere juridică, activităţi economice, etc;

 

Art. 23 – (1) Preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, persoană cu handicap vizual grav sau accentuat, are obligaţia de a asigura îndeplinirea scopurilor organizaţiei şi a tuturor hotărârilor organelor de conducere.

(2) Preşedintele Asociaţiei este ales de Adunarea Generală a Reprezentanţilor prin vot secret, cu votul majorităţii celor prezenţi. Preşedintele poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din voturile reprezentanţilor prezenţi.

(3) Funcţia de preşedinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din România trebuie să fie ocupată de o persoană cu studii superioare.

 

Art. 24 – (1) Preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România are, în principal, următoarele atribuţii:

a) reprezintă asociaţia în relaţia cu autorităţile publice, cu instituţii publice sau private, cu organizaţii şi fundaţii, cu alte persoane juridice şi fizice române şi străine;

b) coordonează şi controlează întreaga activitate a asociaţiei;

c)  conduce lucrările Consiliului Director Naţional şi ale Adunarii Generale a Reprezentanţilor;

d) poate încheia acte în numele şi pe seama asociaţiei, în limitele aprobate prin hotărârile Adunării Generale a Reprezentanţilor şi ale Consiliului Director Naţional;

e) îndeplineşte orice alte atribuţiuni stabilite de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor şi de Consiliul Director Naţional.

(2) În exercitarea mandatului său, preşedintele emite decizii, dispoziţii şi instrucţiuni.

(3) Preşedintele poate delega unele competenţe, pe perioade limitate şi din motive întemeiate, primvicepreşedintelui sau, în absenţa acestuia, unuia dintre vicepreşedinţii asociaţiei.

 

Art. 25 – (1) Primvicepreşedintele Asociaţiei, persoană cu handicap vizual grav sau accentuat, poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă, iar pentru următorul sau următoarele mandate sunt necesare 2/3 din voturile reprezentanţilor prezenţi.

(2) Primvicepreşedintele Asociaţiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) ţine locul Preşedintelui, preluându-i toate atribuţiile, în situaţia indisponibilităţii temporare a acestuia de a-şi mai exercita mandatul;

b) reprezintă Asociaţia în relaţii cu terţii, în cazurile şi limitele prevăzute de hotărârile organelor de conducere;

c)  coordonează activitatea organizatorică a Asociaţiei;

d) îndeplineşte orice atribuţii prevăzute în Statut sau dispuse de Preşedinte, în limitele fişei postului aprobate de către Consiliul Director Naţional.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, Primvicepreşedintele emite circulare şi instrucţiuni.

 

Art. 26 – (1) Vicepreşedinţii asociaţiei sunt aleşi de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, din rândurile acestora.

(2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile hotărâte de către Consiliul Director Naţional.

 

Art. 27 (1) Comisia de cenzori este organul prin care se asigură controlul financiar intern al asociaţiei.

(2) Comisia de cenzori se alege de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor.

(3) Comisia de Cenzori este compusă din trei membrii: un expert contabil şi doi membrii aleşi din rândurile reprezentanţilor care nu sunt salariați ai  asociației.

(4) Membrii Consiliului Director Naţional şi salariaţii asociaţiei nu pot face parte din Comisia de Cenzori.

 

Art. 28 – (1) Comisia de Cenzori îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;

b) întocmeşte rapoarte anuale privind execuţia bugetară şi le prezintă Adunării Generale a Reprezentanţilor;

c) organizează controale de fond la filialele teritoriale, ori de câte ori este necesar;

d) participă la şedinţele Adunării Generale a Reprezentanţilor, fără a avea drept de vot.

(2) În exercitarea atribuţiilor, membrii Comisiei naţionale de Cenzori nu pot fi supuşi niciunei presiuni sau intimidări şi dispun de toate drepturile conferite de lege oricărui organ de control.

(3) Comisia de Cenzori îşi poate elabora  un regulament intern de funcţionare.

 

Structurile Teritoriale

 

Art. 29 – Structurile teritoriale ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România sunt:

A. Filiala;

B. Sucursala.

 

Art. 30 – (1) Filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România sunt structuri teritoriale cu personalitate juridică, afiliate la Asociaţia Nevăzătorilor din România, organizate pe unul sau mai multe judeţe, cu un patrimoniu distinct de cel al Asociaţiei, cu organe proprii de conducere, administrare şi control, care funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, a Statutului Asociaţiei, a regulamentelor de organizare şi funcţionare, a actelor constitutive, şi a statutelor proprii.

(2) Actele constitutive şi statutele filialelor nu pot conţine prevederi contrare Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

(3) Filialele au autonomie decizională în conformitate cu dispoziţiile legale, cu prevederile Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi cu respectarea principiilor actelor constitutive şi statutelor proprii.

(4) Filiala încheie acte juridice în numele şi pe seama acesteia, în baza hotărârii prealabile a Consiliului său Director, în aplicarea şi cu limitele competenţelor stabilite de lege, de Statutul Asociaţiei Nevăzătorilor din România, precum şi de actul constitutiv şi de statutul filialei.

(5) Filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România pot realiza venituri ce pot proveni din următoarele surse:

a) – cotizaţiile membrilor;

b) – taxele de înscriere;

c) – dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţiile legale;

d) – dividendele unităţilor economice înfiinţate de asociaţie;

e) –  venituri realizate din activităţi economice directe;

f) – donaţii, sponsorizări sau legate;

g) – resurse obţinute de la bugetul de stat sau bugetele locale;

h) – alte venituri prevăzute de lege.

 

Art. 31 – Filialele Asociaţiei Nevăzătorilor din România au ca obiect de activitate:

(1) Participarea  activă la realizarea scopurilor asociaţiei;

(2) Cuprinderea ca membri a nevăzătorilor din raza lor de activitate şi organizarea în vederea realizării obiectivelor Asociaţiei şi a scopurilor specifice filialei:

a) obţinerea, promovarea şi asigurarea aplicării drepturilor specifice;

b) asigurarea protecţiei drepturilor specifice şi a protecţiei sociale în genere;

c)  integrarea în viaţa economico-socială şi profesională, cultural-artistică şi sportivă a ţării;

d) reprezentarea nevăzătorilor şi/sau a intereselor lor în faţa autorităţilor publice locale şi în justiţie;

e) reprezentarea nevăzătorilor în faţa organismelor internaţionale.

 

Art. 32 – (1) În vederea realizării obiectului de activitate, filiala îndeplineşte următoarele sarcini principale:

a) Identificarea nevăzătorilor din raza teritorială de activitate şi îndrumarea lor, în condiţiile legii, pentru înscrierea ca membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România;

b) Organizarea membrilor filialei în sucursale şi grupe;

c)  Întocmirea evidenţei nominale şi statistice a membrilor din raza sa de activitate;

d) Organizarea de cluburi, biblioteci, fonoteci, a unor activităţi cultural-artistice, a altor activităţi specifice în folosul nevăzătorilor;

e) Organizarea de activităţi sportive şi de petrecere a timpului liber;

f)  Încasarea taxelor de înscriere şi a cotizaţiei membrilor;

g) Înfiinţarea unor unităţi economice în condiţiile legislaţiei privitoare la asociaţii;

h) Îndrumarea şi sprijinirea nevăzătorilor pentru şcolarizare, calificare profesională şi reabilitare;

i)   Sprijinirea încadrării nevăzătorilor în muncă, urmărind crearea de către angajatori a condiţiilor necesare, conform reglementărilor naţionale şi internaţionale, precum şi sprijinirea adaptării acestora la locul de muncă;

j)   Organizarea de locuinţe protejate pentru tinerii nevăzători încadraţi în muncă, pentru membrii filialei aflaţi temporar în situaţii deosebite;

k)  Realizarea sau procurarea de aparatură tiflotehnică;

l)   Sprijinirea membrilor filialei pentru internarea în unităţi de asistenţă socială;

m)       Acordarea de ajutoare materiale şi băneşti membrilor filialei aflaţi în situaţii deosebite, în condiţiile stabilite de Consiliul director al filialei;

n) Preocuparea permanentă pentru obţinerea de către membrii filialei a drepturilor ce decurg din actele normative în vigoare;

o) Monitorizarea autorităţilor publice locale din raza sa de activitate pentru aplicarea legislaţiei interne şi internaţionale;

p) Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu celelalte filiale ale Asociaţiei Nevăzătorilor din România, cu organizaţii de nevăzători din alte ţări, precum şi cu alte organizaţii ale Societăţii Civile.

 

Art. 33 – Organele de conducere, administrare şi control ale filialelor sunt:

1 – Adunarea Generala a filialei;

2 – Consiliul director al filialei;

3 – Comisia de cenzori a filialei.

 

Art. 34 – (1) Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei este organul suprem de conducere al filialei, constituită din totalitatea membrilor filialei.

(2) Dat fiind numărul mare de asociaţi şi aria de cuprindere, membrii filialei aleg organele teritoriale de conducere prin reprezentanti mandatati in acest sens, la şedinţele Adunării Generale.

(3) Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei este compusă din Preşedintele filialei şi reprezentanţii aleşi de adunările generale ale grupelor statutar constituite, mandataţi în acest scop. Numărul total al participanţilor cu drept de vot la Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei trebuie să fie impar, între 21 şi 31, fiind stabilit de către Consiliul Director al filialei.

(4) Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei se întruneşte o dată pe an, cu cel puţin zece zile lucrătoare înaintea desfăşurării Adunării Generale a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, la convocarea Consiliului Director al filialei şi este statutar constituită în prezenţa a două treimi din numărul reprezentanţilor.

(5) Hotărârile Adunarii Generale a Reprezentanţilor filialei sunt adoptate, de regulă, cu majoritate simplă; aceasta poate decide ca unele hotărâri să fie adoptate cu majoritate calificată.

(6) Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei poate fi convocată în şedinţe extraordinare de către Consiliului Director Naţional sau de către Consiliul director al filialei, din proprie iniţiativă sau la cererea a două treimi din numărul reprezentanţilor.

(7) Convocarea Adunării Generale a Reprezentanţilor filialei se aduce la cunoştinţa membrilor filialei prin orice mijloc de comunicare, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării, precizându-se data, locul, ora şi scopul pentru care a fost convocată.

(8) Norma de reprezentare a membrilor filialei în Adunarea Generală se stabileşte de către Consiliul director al acesteia în funcţie de evoluţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor filialei respective.

(9) Numărul reprezentanţilor fiecărei grupe va fi stabilit prin hotărârea Consiliului director al filialei, în conformitate cu prevederile Statutului Asociaţiei, a statutului propriu al filialei şi în funcţie de următoarele criterii principale:

a) aportul financiar al grupei la bugetul filialei;

b) numărul membrilor grupei;

c) alte criterii stabilite de Consiliul director al filialei în funcţie de realităţile locale, cu respectarea prevederilor statutare.

 

Art. 35 – Adunarea Generală a Reprezentanţilor filialei are următoarele atribuţii principale:

a) Analizează şi hotărăşte asupra rapoartelor generale de activitate ale filialei, a planurilor generale de activitate prezentate de Consiliul director al filialei şi a raportului Comisiei de cenzori a filialei;

b) Aprobă şi modifică statutul filialei;

c) Stabileşte numărul membrilor organelor de conducere, administrare  şi control ale filialei. În funcţie de situaţia numerică şi repartizarea geografică a membrilor, alege, din rândurile reprezentanţilor prezenți la sesiunea Adunării Generale, preşedintele filialei, vicepreşedinţii, ceilalţi membri ai Consiliului director şi membrii Comisiei de cenzori ai filialei. Preşedintele filialei poate fi ales pentru două mandate succesive cu majoritate simplă de voturi, iar pentru următorul sau următoarele mandate cu 2/3 din numărul voturilor exprimate de reprezentanţii prezenţi. Durata mandatului preşedintelui este de cinci ani.

d) Hotărăşte dizolvarea şi lichidarea filialei. Bunurile filialei rămase după lichidare vor fi atribuite în patrimoniul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

e) Adoptă orice alte hotărâri privind activitatea generală a filialei.

 

Art. 36 – (1) Între şedinţele Adunării Generale, activitatea filialei este condusă de Consiliul Director, compus dintr-un număr impar de membri hotărât de Adunarea Generală a filialei, având în mod obligatoriu în componenţă pe preşedintele şi pe cei doi vicepreşedinţi ai filialei.

(2) Consiliul director al filialei se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

(3) Secretarul executiv al filialei, văzător, participă la şedinţele Consiliului Director al filialei, având drept de vot consultativ. Atribuţiile sale se stabilesc prin fişa postului, care se aprobă de către Consiliul Director al filialei.

 

Art. 37 – Consiliul Director al filialei are următoarele atribuţii principale:

a)    Duce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale, urmărind realizarea programelor generale de activitate.

b)    Aprobă planurile de activitate ale filialei pe perioade de cel mult un an calendaristic, ţinând cont de programele de activitate ale Asociaţiei Nevăzătorilor.

c)     Consiliul Director elaboreaza si propune planurile anuale de venituri şi cheltuieli, pe baza hotărârilor Adunarii Generale şi urmăreşte realizarea lor.

d)    Aprobă şi modifică structura de personal a filialei, în funcţie de resursele financiare şi de nivelul prognozat al activităţii, potrivit legislaţiei muncii şi a hotărârilor Consiliului Director Naţional.

Modificare

e)    Analizează rapoartele Comisiei de cenzori a filialei şi adoptă măsurile legale propuse de aceasta în cazul apariţiei unor abateri de la dispoziţiile legale.

f)     Stabileşte numărul grupelor din raza de activitate a filialei şi hotărăşte asupra înfiinţării de noi grupe sau a desfiinţării lor, în funcţie de evoluţia numerică a membrilor filialei şi de repartizarea lor geografică.

g)    Asigură îndrumarea şi controlul organizatorilor de grupă şi validează sau revocă, în situaţii de incompatibilitate, organizatorii de grupă, propunând membrilor grupei alegerea unor noi conducători.

h)   Hotărăşte înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, în funcţie de posibilităţile financiare şi de activitatea grupelor, în condiţiile stabilite de Consiliul Director Naţional.

i)     Pe baza acordului Consiliului Director Naţional, propune Adunării Generale înfiinţarea de unităţi economice, în condiţiile legii.

j)      Aprobă regulamentele de funcţionare ale unităţilor sau structurilor care funcţionează în raza filialei.

k)    Aplică sau confirmă recompense şi sancţiuni, în conformitate cu prevederile statutului filialei sau cu cele ale Statutului Asociaţiei.

l)     Întocmeşte planurile de activitate ale filialei pe care le supune aprobării Adunarii Generale.

m)  Întocmeşte planul bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei în conformitate cu instrucţiunile conducerii naţionale a asociaţiei, pe care îl supune aprobării Adunarii Generale a filialei.

n)   Asigură încasarea cotizaţiilor de la membrii filialei şi a oricăror debite în condiţiile legii, ale Statutului şi regulamentelor filialei sau, după caz, ale Asociaţiei Nevăzătorilor.

  • o)    Asigură controlul activităţii salariaţilor filialei, angajarea sau desfacerea contractelor de muncă ale acestora, în condiţiile legislaţiei muncii şi a instrucţiunilor conducerii naţionale a asociaţiei.

p)    Asigură controlul administrativ, financiar-contabil şi gestionar al bunurilor materiale şi al mijloacelor băneşti ale filialei, în conformitate cu normele legale în vigoare.

q)    Poate încheia acte juridice în numele şi pe seama filialei, în condiţiile art. 30 alin.(4) din prezentul Statut;

r)     Convoacă Adunările Generale ale grupelor, ori de câte ori este necesar şi dacă organizatorii de grupă nu îndeplinesc această prevedere statutară.

s)    Întocmeşte şi supune aprobării Adunarii Generale a Filialei proiectele regulamentelor unităţilor sau structurilor care funcţionează în raza filialei.

t)     Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de organele ierarhic superioare, conform prevederilor statutare.

u)   Propune și înaintează spre aprobare Adunării Generale a filialei, nivelul salariilor președintelui filialei și angajatiilor filialei, în funcţie de legislaţia în vigoare;

 

Art. 38 – (1) Preşedintele filialei, persoană cu handicap vizual grav sau accentuat, are, în principal, următoarele atribuţii:

a) reprezintă filiala în relaţia cu autorităţile publice locale, cu instituţii publice sau private, cu organizaţii şi fundaţii, cu alte persoane juridice şi fizice române şi străine;

b) coordonează şi controlează întreaga activitate a filialei;

c)  conduce lucrările Adunării Generale şi ale Consiliului director al filialei;

d) convoacă, potrivit prevederilor statutului, Consiliul director al filialei în reuniuni ordinare sau, după caz, extraordinare;

e) poate încheia acte juridice în numele şi pe seama filialei, în limitele aprobate prin hotărârile Adunării Generale şi deciziile Consiliului Director al filialei, în condiţiile şi cu respectarea art. 30 alin. (3) şi (4) din prezentul Statut;

 

f)  îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut, în fişa postului sau în hotărârile organelor ierarhice.

(2) În exercitarea mandatului său, preşedintele emite decizii şi dispoziţii.

 

Art. 39 – (1) Comisia de cenzori a filialei este organismul de control care verifică respectarea dispoziţiilor legale în administrarea mijloacelor materiale şi băneşti.

(2) Din Comisia de cenzori fac parte un expert contabil si doi membrii.

(3) Membrii Consiliului director al filialei sau salariaţii acesteia nu pot face parte din comisia de cenzori.

 

Art. 40 – Comisia de cenzori a filialei are următoarele atribuţii:

a) verifică executarea, potrivit dispoziţiilor legale, a bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei;

b) verifică respectarea dispoziţiilor legale cu privire la operaţiunile economico-financiare, gestionare şi contabile ale filialei;

c) prezintă rapoarte Adunării Generale a filialei şi informări Consiliului director al filialei.

d) participă la şedinţele Adunării Generale a filialei.

(2) În exercitarea atribuţiilor, membrii Comisiei de cenzori a filialei nu pot fi supuşi niciunei presiuni sau intimidări şi dispun de toate drepturile conferite de lege oricărui organ de control.

(3) Comisia de cenzori a filialei îşi poate elabora un regulament propriu de funcţionare.

 

Art. 41 – (1) Sucursala este o structură teritorială a Asociaţiei Nevăzătorilor din România, fără personalitate juridică, organizată în subordinea filialelor teritoriale.

(2) Sucursala se înfiinţează prin hotărârea Consiliului Director al filialei.

 

Art. 42 – Sucursala îndeplineşte următoarele sarcini principale:

a) – identifică nevăzătorii din zonă, îndrumându-i şi sprijinindu-i pentru înscrierea ca membri ai asociaţiei;

b) – coordonează activitatea grupelor din raza sa de competenţă;

c) – sprijină filiala pentru îndeplinirea sarcinilor sale şi realizarea obiectului de activitate;

d) – facilitează comunicarea între conducerea filialei şi autorităţile publice locale, precum şi cu nevăzătorii din raza de competenţă;

e) – adună cotizaţia membrilor;

f) – organizează şi desfăşoară acţiuni cultural-sportive şi de petrecere a timpului liber;

g) – îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de organele ierarhic superioare, în limitele dispoziţiilor legale şi statutare.

 

Art. 43 – (1) Sucursala funcţionează sub directa coordonare a Consiliului director al filialei şi este condusă de un comitet compus din:

– un coordonator al sucursalei, care este şi vicepreşedinte al filialei;

– doi membri, numiţi de Consiliul Director al filialei dintre nevăzătorii din zonă;

– cel puţin un salariat văzător, care face parte din structura de personal a filialei.

(2) Comitetul sucursalei are următoarele atribuţii:

a) asigură îndeplinirea sarcinilor sucursalei;

b) execută hotărârile Consiliului director al filialei şi dispoziţiile preşedintelui acesteia;

c) prezintă rapoarte de activitate în faţa Consiliului director al filialei;

d) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter excepţional, în limitele legii şi regulamentului de organizare a sucursalei sau Statutului Asociaţiei.

Grupa

 

Art. 44 – (1) Grupa de nevăzători este structura locală a Asociaţiei Nevăzătorilor şi ea se poate organiza numai pe teritoriul unei localităţi, cu un număr de cel puţin 10 membri.

(2) Grupa se poate organiza după următoarele criterii:

 

a) criteriul geografic

-o localitate;

– localităţi învecinate;

-cartiere;

-sectoare ale municipiului Bucureşti.

b) criterii profesionale: pe întreprinderi, instituţii, si unităţi de învăţământ etc;

c) alte domenii de activitate.

(3) Organizarea unei grupe este obligatorie într-o inteprindere, instituţie, unitate de învăţământ, în care sunt angajaţi cel puţin 10 membri ai asociației.

Art. 45 – Grupa îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului activităţii comunitare şi are următoarele atribuţii principale:

 

a) Realizarea coeziunii nevăzătorilor la nivel local şi a integrării acestora în asociaţia Nevăzătorilor din România;

b) Atragerea nevăzătorilor pentru participarea la activităţile organizate de filială şi de Asociaţia Nevăzătorilor;

c)  Sprijinirea încasării de către filială a cotizaţiei membrilor grupei.

Art. 46 – (1) Organul suprem al grupei este Adunarea Generală a grupei, alcătuită din totalitatea membrilor acesteia.

(2) Adunarea generală se întruneşte cel puţin odată pe an, la convocarea organizatorului de grupă, a Consiliului director al filialei sau la cererea majorităţii membrilor grupei.

(3) La orice adunare generală a grupei va participa un membru al Consiliului director al filialei.

(4) Procesul verbal al Adunării Generale a grupei se transmite Consiliului Director al filialei, care îl supune analizei în proxima sa şedinţă.

Art. 47 – Adunarea generală a grupei are următoarele atribuţii:

a) Alege organizatorul de grupă pentru un mandat cu durata de cinci ani;

b) Analizează şi hotărăşte asupra rapoartelor de activitate prezentate de organizatorul de grupă;

c) Aprobă programele de activităţi ale grupei;

d) Alege reprezentanţii la adunarea generală a filialei;

e) Hotărăşte asupra oricărei probleme privind activitatea grupei sau situaţia membrilor acesteia.

 

Art. 48 – Organizatorul de grupă are următoarele atribuţii:

a) Asigură îndeplinirea sarcinilor grupei potrivit statutului filialei sau Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor.

b) Asigură executarea hotărârilor adunării generale a grupei sau ale organelor ierarhice ale filialei.

c) Prezintă şi supune adunării generale rapoartele de activitate şi proiectele planurilor de activităţi ale grupei.

d) Asigură legătura cu filiala.

 

 

 

Capitolul VI.

RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

 

            Art. 49 – (1) Pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în folosul membrilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, membrilor Asociaţiei, li se pot acorda următoarele recompense:

a) felicitări publice în cadrul adunărilor generale ale Asociaţiei şi a oricărei manifestări organizată de aceasta;

b) prezentarea meritelor în publicaţiile Asociaţiei sau în celelalte mijloace de informare în masă;

c)  diplome de merit;

d) premii ocazionale, anuale sau trimestriale.

(2) Propunerea de recompensare se face de organul care a constatat meritul, însoţită de motivarea propunerii şi se aprobă de organul ierarhic superior.

 

Art. 50 – (1) Pentru nerespectarea prevederilor legii, ale Statutului Asociaţiei Nevăzătorilor din Romănia, ale Regulamentelor Asociaţiei, ale actelor constitutive şi statutelor filialelor, sau pentru încălcarea atribuţiilor funcţiilor în care au fost aleşi, membrilor organelor de conducere naţionale sau din structurile de conducere teritoriale, li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) suspendarea temporară din funcţia deţinută;

c) excluderea din organul de conducere respectiv;

d) recuperarea de la cel vinovat a prejudiciilor financiare produse ca urmare a desfăşurării necorespunzătoare a activităţii.

(2) Propunerea motivată a sancţiunii se face de organul care a constatat abaterea şi se aplică,  după analiza faptelor şi audierea celui vizat, de către Consiliul Director al filialei sau dupa cay, Adunarea Generală a reprezentanţilor acesteia, din ale cărei organe de conducere face parte cel vizat sau de către Consiliul Director Naţional, sau după caz de Adunarea Generală a Reprezentanţilor, care este îndreptăţit să aplice sancţiunile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol indiferent de apartenenţa celui sancţionat la organele de conducere naţionale sau din teritoriu.

(3) Cel sancţionat poate face plângere împotriva deciziei de sancţionare în cel mult 30 de zile de la comunicarea deciziei.

(4) Plângerile împotriva sancţiunilor aplicate de către Consiliul Director al filialei se soluţionează de către Adunarea Generală A REPREZENTANTILOR filialei, Consiliul Director Naţional, iar cele împotriva sancţiunilor aplicate de către Consiliul Director Naţional se soluţionează de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor. Decizia sau, după caz, hotărârea organului sesizat cu soluţionarea plângerii este definitivă.

 

 

Capitolul VII.

SURSE DE VENIT

 

Art. 51 – Veniturile Asociaţiei Nevăzătorilor din România pot proveni din următoarele surse:

a) – dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţiile legale;

b) – dividendele unităţilor economice înfiinţate de asociaţie;

c) –  venituri realizate din activităţi economice directe;

d) – donaţii, sponsorizări sau legate;

e) – resurse obţinute de la bugetul de stat sau bugetele locale;

f) – alte venituri prevăzute de lege.

 

 

 

Capitolul VIII.

DISPOZIŢII COMUNE

            Art. 52 – (1) Asociaţia Nevăzătorilor din România îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor de funcţionare enunţate în prezentul statut.

(2) Organele de conducere ale asociaţiei, la toate nivelurile, sunt statutar constituite dacă sunt prezenţi 2/3 din numărul membrilor cu drepturi depline.

(3) În situaţii deosebite, organele de conducere pot adopta hotărârile cu majoritate calificată.

 

Art. 53 – (1) În funcţia de preşedinte al Asociaţiei, de primvicepreşedinte, precum şi în funcţia de preşedinte al filialei pot fi aleşi nevăzători care au o vechime minimă de cinci ani consecutivi în asociaţie, începând cu vârsta de 23 ani şi fac dovada, prin calităţile intelectuale şi o activitate anterioară semnificativă în favoarea asociaţiei, că pot reprezenta interesele nevăzătorilor în relaţiile cu autorităţile române şi străine.

Nevăzătorii care împlinesc 65 de ani în anul alegerilor nu pot candida la funcţia de preşedinte al Asociaţiei, de primvicepreşedinte precum şi în funcţia de preşedinte de filială.

(2) Durata mandatului preşedintelui Asociaţiei, al primvicepreşedintelui şi al  preşedinţilor de filială este de cinci ani.

(3) În caz de indisponibilitate a preşedintelui Asociaţiei de exercitare a mandatului pe o durată mai mare de şase luni sau de vacantare a postului, toate atribuţiile sale sunt preluate interimar de primvicepreşedintele Asociaţiei. În cel mult şase luni de la preluarea interimară a atribuţiilor preşedintelui de către primvicepreşedintele Asociaţiei, Consiliul Director Naţional convoacă Adunarea Generală pentru alegerea unui nou preşedinte.

(4) Filiala la care apare situaţia de la alin. (3) va fi condusă interimar de către unul dintre vicepreşedinţii acesteia, ales de Consiliul director al filialei pentru cel mult şase luni, timp în care este convocată Adunarea Generala a filialei în sesiune extraordinară pentru alegerea unui nou Preşedinte.

 

Art. 54 – Membrii asociaţiei au obligaţia să plătească o taxă de înscriere şi o cotizaţie anuală; cuantumul acestora se stabileşte de Consiliul Director Naţional într-una dintre şedinţele din trimestrul IV al anului în curs pentru anul următor.

 

Art. 55 – Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, administrarea fondurilor şi a mijloacelor materiale, efectuarea cheltuielilor şi a operaţiunilor gestionare şi financiar-contabile se fac potrivit legislaţiei în vigoare şi a statutului.

 

Art. 56 (1)Consiliul Director Naţional, la propunerea motivată a Preşedintelui, Primvicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România, sau a 2/3 din Adunarea Generală a filialei, pentru abateri grave privind încălcarea legilor în vigoare, a Statutului şi a regulamentelor asociaţiei, a drepturilor nevăzătorilor şi punerea în pericol a siguranţei acestora, constată revocarea de drept sau suspendarea provizorie din funcţie a preşedintelui de filială, situaţie care se comunică în termen de 5 zile celui revocat/suspendat şi Consiliului Director al filialei respective, care va  convoca Adunarea Generală Extraordinară a filialei, în termen de 15 de zile.

(2)  Pentru refuz de cooperare, poate revoca sau suspenda provizoriu din funcţie preşedinţii de filiale, situaţie care se comunică în termen de 5 zile celui revocat/suspendat şi Consiliului Director al filialei respective, care va  convoca Adunarea Generală Extraordinară a filialei, în termen de 15 de zile.

 

Art. 57 – Sarcinile, atribuţiile şi răspunderile preşedintelui, primvicepreşedintelui, ale secretarului general executiv şi ale directorului economic al Asociaţiei, precum şi ale preşedinţilor filialelor se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare a Asociaţiei, şi prin fişele posturilor, conform prevederilor Statutului Asociaţiei şi statutelor filialelor.

 

Art. 58 – În vederea menţinerii unităţii Asociaţiei Nevăzătorilor, următoarele atribuţii rămân în sarcina Consiliului Director Naţional:

1. – Relaţiile cu autorităţile publice centrale.

2. – Relaţiile cu organizaţiile şi autorităţile publice reprezentative pe plan european şi mondial.

3. – Politica naţională de promovare şi protecţie specifică a nevăzătorilor.

4. – Politica naţională de realizare şi utilizare a resurselor de venit.

5. – Stabilirea regulilor generale privind structura de personal a Consiliului Director Naţional al Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi a serviciilor din subordinea acestuia.

6. – Programele naţionale în domeniile educaţional și cultural.

7. – Programele naţionale în domeniile socializare, sport şi timp liber.

 

Art. 59 – În vederea desfăşurării programelor şi activităţilor de interes naţional se constituie, prin contribuţii obligatorii anuale ale filialelor, un fond al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, numit Fond de Solidaritate. Nivelul contribuţiilor filialelor se stabileşte anual de către Adunarea Generală a Reprezentanţilor.

 

Capitolul IX

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA

Art. 60 – (1) Dizolvarea Asociaţiei Nevăzătorilor din România se face prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţiei.

(2) În cazul dizolvării, patrimoniul Asociaţiei va fi repartizat, după efectuarea bilanţului de lichidare de către organele abilitate, conform legii.

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE

            Art. 61 – (1) Prezentul Statut intră în vigoare la data de 25 septembrie 2014, data adoptării lui de către Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

(2) La aceeaşi dată, se abrogă Statutul adoptat de Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România din 26 noiembrie 2009, precum şi orice dispoziţii contrare.

(3) Lista membrilor prezenţi la Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România care a adoptat actualul statut se găseşte în anexă.

(4) Adunarea Generală a Asociaţiei Nevăzătorilor din România îi împuterniceşte pe preşedintele, primvicepreşedintele şi pe cei 5 vicepreşedinţi ai organizaţiei să semneze prezentul statut.

(5) Pentru îndeplinirea formalităţilor de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a prezentului Statut, se desemneaza preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Radu Sergiu Ruba şi avocatul organizaţiei.

 

 

Preşedinte,                                                                            Primvicepreşedinte,

Radu Sergiu Ruba                                                               Teodor Lăpădatu

Vicepreşedinţi,

 

Ioan Boiț                                                                            Tudorel Tupiluși

 

 

Ioan Sorin Podină                                                                   Virgil Lazăr

 

Secretar General Executiv,

Gina Georgescu